Institutul de Geologie și Seismologie găzduiește, în perioada 9-13 septembrie 2019, cea de-a XIV-a Școală Internațională de Seismologie, eveniment organizat în comun cu Centrul Federal de Cercetare „Serviciul Geofizic Unic al Academiei de Științe din Federația Rusă”, cu suportul Academiei de Științe a Moldovei.
La lucrările forului științific participă peste 100 de specialiști din țările CSI, precum și reprezentanți ai țărilor UE, inclusiv, România, Lituania și Marea Britanie, dar și SUA. Evenimentul este unul foarte important, deoarece problemele de seismologie cu care se confruntă țara noastră sunt mari, iar experiența specialiștilor din străinătate ar putea contribui la îndeplinirea unor sarcini importante la nivel național. Printre numele sonore prezente la eveniment s-a remarcat m.c. al Academiei Federației Ruse, dl Alexei Maloviciko, care a coordonat mai mulți ani activitățile Serviciului Geofizic al Federației Ruse, prof. Gheorghe Marmureanu, considerat unul din cei mai mari specialiști privind zona seismică Vrancea.
Inaugurarea Școlii Internaționale de Seismologie a avut loc la 9 septembrie 2019, la Academia de Științe a Moldovei, la care au participat președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, consilierul Președintelui Republicii Moldova, dr. Corneliu Popovici.
În cuvântul său de salut, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a felicitat participanții la for cu prilejul deschiderii celei de-a XIV ediții a Școlii Internaționale de Seismologie, apreciind buna organizare a forului. Președintele AȘM a subliniat importanța evenimentului, precum și necesitatea unui dialog între specialiști, problema seismică fiind una de actualitate nu doar pentru Republica Moldova, care a resimțit chiar zilele acestea câteva cutremure în zona Vrancei, dar și pentru alte zone cu risc seismic sporit, fiind necesare cercetări profunde pentru a înțelege procesele ce au loc în scoarța terestră. „Doar prin colaborări internaționale noi putem avansa în acest domeniu important, putem pregăti cadre de înaltă calificare și implementa excelența în cercetarea științifică”, a menționat președintele AȘM. Academicianul a dorit succes lucrărilor forului, exprimând speranța că semnarea noului memorandum de colaborare cu Academia de Științe din Federația Rusă va facilita înaintarea unor proiecte de cercetare cu partenerii din Rusia.
Importanța evenimentului a fost subliniată și de către consilierul prezidențial, dr. Corneliu Popovici. „Este un for inedit în Republica Moldova. Pentru prima dată în țara noastră se organizează un for internațional cu participarea oamenilor de știință din SUA, UE, statele CSI, iar problema-cheie vizează domeniul de seismologie, o problemă foarte importantă pentru RM. Acest subiect este important și din punct de vedere științific, dar și din punct de vedere al elaborării unor politici de securitate seismică, inclusiv în Republica Moldova, deoarece cu toți suntem martori că în ultimii ani, în țara noastră, au fost făcute construcții care trezesc mai multe dubii”, a declarat consilierul prezidențial, exprimând convingerea că instituțiile de stat abilitate trebuie să elaboreze unele politici eficiente, competente care să ia în considerare faptul că noi ne aflăm într-o zonă seismică și potrivit oamenilor de știință, nu este exclus faptul ca în viitorul apropiat să aibă loc un seism ce ar putea afecta puternic țara noastră. Într-o altă ordine de idei, oficialul a menționat că, la nivel de guvern, ar trebui să se țină cont ca institutele de cercetare care studiază problemele și procesele seismologice trebuie să fie finanțate corespunzător. Și chiar dacă în afară de schimbările tectonice, în țară mai au loc și schimbări politice, consilierul speră că pe viitor colaborarea cu instituțiile de cercetare din Federația Rusă vor fi cu mult mai fructuoase.
Sesiunea rapoartelor în plen a demarat cu prezentarea expusă de dl Alexei Maloviciko, membru corespondent al Academiei de Științe din Federația Rusă. În raportul său savantul a prezentat experiența școlii la toate cele 14 ediții, experiența de performanțe a Federației Ruse și crearea Centrului Unic în Federația Rusă, precum și unele cercetării în domeniul studiului Caucazului. M.c. Maloviciko a propus ca studiile pe Caucaz să fie extinse și pe zona Carpaților–Vrancea, ceea ce, în opinia omului de știință ar prezinta un interes științific și pentru colegii din România și pentru Centrul Seismologic din Republica Moldova. În acest sens, s-a propus chiar înaintarea unui proiect de cercetare sau identificarea altor posibilități de realizarea a acestor studii.
În prezentarea sa, dr. conf. Igor Nicoară, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie s-a referit la experiența Institutul pe parcursul celor 70 de ani, începând cu anul 1949, de când se efectuează înregistrarea instrumentală a activității seismice din regiune. Dr. Nicoară a menționat perioada când a început să funcționeze prima stație din Chișinău și deja ceea ce s-a dezvoltat la rețeaua națională, precizând că la moment Stația activează în comun cu rețeaua românească, astfel încât să poată fi monitorizat în comun focarul seismic Vrancea. De aceea, a subliniat cercetătorul, nici nu poate fi vorba despre existența hotarelor administrative, din punct de vedere al activității seismice. Totodată, directorul IGS s-a arătat preocupa de faptul că până la moment nu este clar care va fi finanțarea instituțională pe viitor și în ce măsură Institutul ar putea acoperi cheltuielile necesare pentru activitatea Serviciului Seismic, dat fiind faptul că anterior Serviciul Seismic se finanța prin concurs de proiecte. Există riscul că dacă proiectul care preconizează monitorizarea seismică nu este câștigat, Institutul rămâne fără monitorizare.
Expunerea problemei a fost preluată de dr. Ion Ilieș, șef Centru de seismologie experimentală al Institutului de Geologie și Seismologie, care a raportat despre partea tehnică a Serviciului Seismic, inclusiv, cum s-a modernizat echipamentul, cum s-a trecut la echipament digital etc.
Pe parcursul unei săptămâni, sunt preconizate nu doar rapoarte în plen, dar și alte activități care au loc tradițional în cadrul Școlii internaționale. Participanții vor fi antrenați în susținerea unor lecții publice în cadrul universităților, vor organiza geovictorine, turnee de fotbal, vor avea excursii tehnice și program cultural.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
|