Participanții forului internațional al eminescologilor au fost salutați de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. „Este un important eveniment cultural cu o pronunțată rezonanţă internaţională, o dovadă clară a angajării noastre în dialogul valoric european şi universal. Ideea Congresului s-a născut aici, în incinta Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care prin înseşi prevederile ei statutare se preocupă de păstrarea şi promovarea tezaurului nostru cultural. O face cu toate mijloacele disponibile, în special prin punerea acestor valori în evidenţă, prin cercetare ştiinţifică consecventă, prin acţiuni de a le face cunoscute atât la noi în republică, precum şi peste hotare. Beneficiem în acest sens de o comunicare largă cu comunitatea academică europeană şi internaţională, cu instituţii ştiinţifice, centre universitare, societăţi culturale din multe ţări ale lumi”, a spus în alocuțiunea sa inaugurală președintele AȘM. Subliniind valoarea creației eminesciene în context european, acad. Tighineanu a subliniat că opera şi personalitatea lui Mihai Eminescu, poet de pondere naţională şi universală unanim recunoscută, este un bun prilej de a conştientiza faptul că prin știință, cultură şi limbă suntem un popor făuritor de istorie, un popor cu șanse de a prospera în procesele de globalizare, iar sărbătorind Ziua Limbii Române, nu putem să nu ne aducem aminte de remarcabila spusă eminesciană că „limba e sanctuarul fiinţei noastre şi că nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”.

 

Președintele Tighineanu a exprimat certitudinea că lucrările Congresului vor contribui efectiv la promovarea în continuare a operei şi personalităţii poetului nepereche Mihai Eminescu și vor da un nou impuls colaborării experților în domeniu atât în spațiul românesc, cât și la scară internațională. În numele organizatorilor, președintele AȘM a adus mulțumiri prim-ministrului Maia Sandu, sub înaltul patronaj al căreia se desfăşoară ediţia prezentă, ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Liliana Nicolăescu-Onofrei, acad. Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, domnului Adrian Talmaci, primar interimar al municipiului Chişinău, domnului primar al comunei Dumbrăveni – Suceava Ioan Pavăl şi domnului Mihai Chiriac, secretarul primăriei, pentru susținerea Congresului. Cu titlu special, președintele Tighineanu a apreciat rolul determinant al domnului academician Mihai Cimpoi la organizarea Congresului, adresându-i cuvinte de gratitudine pentru că la redescoperit pe Eminescu pentru toată lumea.

 

În luarea sa de cuvânt, Excelența Sa, Daniel Ioniță, Ambasador al României în Republica Moldova, a mulțumit pentru posibilitatea de a se adresa distinsei audiențe în această zi importantă, adresând felicitări pentru că evenimentul a ajuns la a VIII-a ediție, ceea ce înseamnă că Mihai Eminescu este un izvor nesecat de patriotism și înțelepciune, iar tainele Domniei Sale nici pe departe nu au fost toate descifrate. „În continuare avem cred că mult de învățat de la marele nostru poet național”, a relevat diplomatul, specificând că dacă sub aspect cultural unirea am realizat-o demult, pentru că vorbim de același spațiu comun cultural, vorbim de aceleași valori, tradiții, mai este în continuare mult de lucru, este nevoie cu orice prilej de a încuraja aceste relații firești, pentru că doar așa vom putea avea cu toții un viitor comun.

 

Europarlamentarul Maria Grapini a remarcat că, Congresul Eminescologilor este o acțiune de suflet pentru toți românii oriunde ar trăi ei. „Vrem să fim împreună, dar toate aceste lucruri le putem face unindu-ne prin Eminescu”, a declarat europarlamentarul.    

 

Bucuria pentru reîntâlnire, dar pentru faptul că Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău este al șaptelea an partener al acestui eveniment, a fost exprimată și de acad. Valeriu Matei, directorul ICR „Mihai Eminescu” la Chișinău. Domnia Sa nu a putut să nu-și exprime bucuria și pentru faptul că se înmulțesc, în fiecare an, traducerile din opera lui Eminescu, noile exegeze ale poetului nepereche al limbii române și faptul că vin tot mai mulți tineri care se apleacă asupra operei eminesciene și vin cu viziuni noi, cu noi puncte de vedere. Totodată, intelectualul a constatat că ce se face e mult prea puțin pentru Eminescu, fiind întristat de faptul că recent la Târgul de carte, Bookfest Chișinău, Ediția a IV-a, pe care România, prin Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, prin Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni și Ministerul Culturii și Identității Naționale, finanțează integral târgurile de carte deja 4 ani consecutiv, dar la deschidere vezi doar vreo 50 de persoane, mai mult de jumătate fiind oficialii și ziariștii. „E trist și mi-am menționat public punctul de vedere, că nu știu de ce sărbătoarea vinului se face în PMAN, iar sărbătorile cărților se fac la Moldexpo, unde lumea ajunge cu greu. Poate că e nevoie să schimbăm anumite lucruri în această formulă”, consideră criticul și istoricul literar.

 

Dincolo de toate, acad. Matei speră că cei care vin cu cele peste 30 de comunicări în ediția curentă, să aducă valențe noi a ceea ce înseamnă cosmogonia, cosmologia eminesciană, despre care s-a scris mult. În context, directorul ICR a exprimat speranța că toate aceste contribuții critice de investigație să poată fi însumate într-un buletin, manual pentru ca să devină dovadă și celor care vin în urma noastră că s-a făcut ceva concret și lucrările s-au soldat și cu noi apariții, în sensul că aceste comunicări nu se rostesc doar de la tribună și se pierd în neant. „Să avem noi grijă să facem ediții speciale ca să ne dăm seama care este stadiul traducerilor din Eminescu în engleză, franceză, germană, chineză, spaniolă, în alte limbi și ar fi bine, pentru că e nevoie ca Eminescu să intre mult mai mult și să fie citit și citat pe toate meridianele”, a punctat acad. Matei, constatând că ediția curentă este una dintre cele mai importante, în opinia sa Eminescu fiind unul dintre cei mai importanți poeți lirico-filosofici ai lumii și anume viziunea asupra cosmosului deosebită de retorica cu care-și încheie această viziune. „Eminescu este unic în această capacitate de a ne impresiona emoțional prin peisajele cosmogonice de tip mai mult vizual plastic pe care le face”, a reliefat dl Valeriu Matei, precizând că Eminescu rămâne pentru noi forma sau omul desăvârșit al culturii române cum l-a numit Constantin Noica.

 

Cu surprize plăcute a fost prezentă și în acest an Primăria Comunei Dumbrăveni, Suceava, România, prin reprezentanții săi, dl Pavăl Ioan și secretarul Mihai Chiriac. Fiind și co-organizatori ai forului eminescologilor, temerarii suceveni au venit cu foarte daruri de tot felul, pentru participanți, începând de plachete, medalii, diplome, până la albume filatelice foarte frumoase, timbre cu Eminescu originale ceea ce nu s-a întâmplat de mulți ani.        

 

Academicianul-eminescolog Mihai Cimpoi, inițiatorul organizării unui Congres al Eminescologilor la Chișinău, a prezentat un studiu monografic despre „Luceafărul” lui Eminescu, pe care îl privește dintr-o perspectivă exegetică nouă şi ca mit, şi ca dramă existenţială. „Pornesc de la acea enigmatică însemnare din manuscrise, în care Eminescu va schimba radical finalul poemului”, a menționat academicianul.

 

În contextul tematicii, prof. Catinca Agache, stabilită în Germania, a venit cu o comunicare inedită, cosmosul eminescian în muzica lui Eugen Doga, care a fost completată cu acordurile divine din creaţia compozitorului. „S-a tot spus că muzicalitatea eminesciană este suficientă și că nu se poate transpune în muzică. Iată că după 130 de ani de la plecarea la popoarele stelelor nemuritorului Eminescu, maestrul Doga a demonstrat că se poate”.

 

Participanți la eveniment au avut parte de un răsfăț muzical de toată splendoarea, oferit cu generozitate de compozitorul-academician Eugen Doga. Mai exact, forumiștii eminescologi au avut posibilitatea să vizioneze secvențe din spectacolul de balet „Luceafărul” pe muzica compozitorului și să asculte creația „Floare albastră” din „Dialogurile dragostei”, care a apărut în două volume, prezentate de celebrul compozitor chiar la Congres. Fiind inspirat de creația lui Eminescu, artistul consideră, și nu fără temei, că „Floare albastră” aparţine acestei teme şi reprezintă ipostaza iubirii paradisiace, prezentă în idilele eminesciene din aceeaşi perioadă de creaţie, 

 

Viziunea cosmică eminesciană, transcosmologia eminesciană, Eminescu între fizică și poezie, discursul public eminescian, geneza lumii, nemărginirea spațiului și timpului, au fost doar câteva din subiectele celei de-a VIII-a ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor.

 

Participanții la for au exprimat cuvinte de gratitudine academicianului Mihai Cimpoi pentru efortul și munca dedicată în ideea continuării Congresului, care a devenit deja o frumoasă tradiție, adresându-i totodată și felicitări cu prilejul apropiatei zile de naștere. Pe 3 septembrie, eminescologul va împlini 77 de ani.

 

Lucrările Congresului vor continua a doua zi, la 2 septembrie, la Centrul Academic Internaţional „Mihai Eminescu”, unde vor fi susținute mai comunicări științifice, vor avea loc prezentări de carte și dezbateri.

 

Amintim că prima ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor a avut loc în 2012 și a fost dedicată aniversării a 70-a a academicianului Mihai Cimpoi.      

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM