La 12 iulie a avut loc cea de-a IV-a sesiune a Adunării generale a Academiei de Științe a Moldovei. La sesiune au fost prezenți 80 de membri ai Adunării Generale – membri titulari, membri corespondenți și membri ai celor trei secții de științe ale AȘM, ceea ce constituie peste 2/3 din personalul scriptic al Adunării Generale a AȘM, conform prevederilor Statutului AȘM, Adunarea fiind considerată deliberativă.
La lucrările Adunării generale au fost prezenți consilierul Președintelui Republicii Moldova, dr. Corneliu Popovici, secretarul de stat al MECC, dr. Elena Belei, directorul general al Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare (ANCD), dl Dimitrii Parfentiev, președintele Agenţiei Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC), dr. hab. Andrei Chiciuc, consultantul principal al Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Mihaela Topală, precum și reprezentanți ai misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău, inclusiv, prim-colaboratorul Ambasadei României în RM, Alexandru Mureșan, reprezentantul secției cultură a Ambasadei Germaniei în RM Alexander Filipp, reprezentantul Ambasadei Federației Ruse în RM Roman Romanov, consilierul Ambasadei Ungariei în RM Fulop-Gabor Andras etc.
Adunarea generală a fost cu un singur subiect pe ordinea de zi și anume: Raportul asupra stării științei din Republica Moldova, prezentat de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu și elaborat în conformitate cu prevederile Codului cu privire la știință și inovare. În raportul prezentat, președintele AȘM a scos în evidență principalele rezultate științifice și inovaționale, calitatea cercetărilor, impactul și implementarea rezultatelor, potențialul uman, pregătirea cadrelor, nivelul de finanțare a științei și infrastructurii, integrarea în spațiul european de cercetare, internaționalizarea științei, politici elaborate și modul lor de implementare, prezentând și unele recomandări, propuneri și perspective. Potrivit raportorului, acesta a fost elaborat în baza informațiilor colectate de la cele trei secții de științe ale AȘM - Științe ale Vieții, Științe Exacte și Inginerești, Științe sociale, Economice, Umanistice și Arte, precum și în baza audierilor publice ale proiectelor, care au însumat 291 de proiecte.
Președintele Tighineanu a relevat că raportul asupra stării științei demonstrează faptul că în RM sunt cercetători înalt calificați cu apartenență la școli științifice veritabile care realizează diverse cercetări din cadrul proiectelor naționale și în parteneriat cu centre din străinătate, drept dovadă fiind participarea la diferite programe și proiecte europene de cercetare și inovare, accederea la proiecte internaționale. Academicianul a specificat că în pofida tuturor aspectelor delicate care s-au conturat, mai ales în ultima perioadă, știința din Republica Moldova a arătat în anul 2018 un nivel relativ înalt de dezvoltare, colaborare, competitivitate, promovare a rezultatelor științifice obținute, recunoscute în țară și peste hotare.
În raportul prezentat, acad. Tighineanu a făcut, totodată, referire și la unele probleme ce vizează exodul cadrelor științifice calificate, vârsta medie înaintată în sfera de cercetare și îmbătrânirea potențialului științific, dezinteresul tinerilor de a se consacra științei din cauza condițiilor nesigure de activitate în domeniul cercetării și inovării condiționate de finanțarea insuficientă, infrastructura depășită, lipsa unor condiții decente de trai etc. „Asupra nivelului dezvoltării științei își exercită influența ignorarea de către stat a sferei cercetării și inovării ca prioritate națională pentru dezvoltarea durabilă a societății. Aceste probleme duc la vizibilitatea redusă a cercetărilor desfășurate în anumite domenii, lipsa unor specialiști calificați în domeniul tehnologiei și transferului de tehnologii, subdezvoltarea rețelelor de cercetare multidisciplinară etc. ”, a remarcat raportorul.
În șirul propunerilor indicate au fost expuse aspecte privind inițierea procesului de modificare și completare a Codului cu privire la știință și inovare, accelerarea elaborării și aprobării Metodologiei de finanțare instituțională, clusterizarea cercetărilor, fortificarea infrastructurii, asigurarea calității cercetărilor, internaționalizarea în continuare a științei din țară pentru a asigura competitivitatea ei, formarea unor centre inovaționale de cercetare – dezvoltare cu capacități de implementare a rezultatelor obținute în diferire domenii (economie, sănătate, agricultură etc.)
În concluzie, președintele AȘM a reliefat faptul că raportul asupra stării științei reflectă realizările atinse în anul 2018 de știința autohtonă și dinamica dezvoltării științei, evidențiind, totodată, și problemele domeniului. Acad. Tighineanu a precizat, de asemenea, că raportul oferă date și informații indispensabile pentru organizarea unei colaborări eficiente între știință și stat, economie, societate, educație, astfel încât știința autohtonă să răspundă provocărilor actuale ale timpului pentru a deveni competitivă și să dezvolte în beneficiul societății. „În rezultatul pregătirii acestui raport, am ajuns la concluzia că unica noastră șansă e să ne unim eforturile, să ne consolidăm și nu numai în cadrul comunității științifice, dar în cadrul țării noastre, ca să găsim soluții la toate problemele”, a conchis președintele Tighineanu.
După prezentarea raportului, președintele AȘM a răspuns la o serie de întrebări ale membrilor Adunării generale, academicienii atacând probleme de stringentă actualitate și importanță, ca rezultat al implementării reformei în știință, dar și incertitudinea care planează. Acestea au vizat școlile științifice, problema cadrelor tinere (acad. Ion Toderaș); direcțiile prioritare de dezvoltare a științei, cine le va determina, cine sunt acei experți care vor determina semnificația cercetărilor pentru țară sau a științei în general (acad. Teodor Furdui); revenirea institutelor de cercetare sub egida AȘM (acad. Tudor Lupașcu). Preocupați de soarta de mai departe a Academiei s-au arătat și m.c. Ion Geru, m.c, Alexandru Dicusar ș.a.
Runda de întrebări-răspunsuri a fost urmată de luări de cuvânt care au provocat dezbateri aprinse în rândul membrilor Adunării generale. Deoarece în 2018, acad. Gheorghe Duca era președinte al AȘM, a solicitat Adunării generale să i se acorde prioritate în a lua cuvântul. „Este prima oară când am decis să vin la Adunarea generală după demisia mea din decembrie, lipsa mea fiind determinată nu de frică, că aș fi făcut ceva ilegal sau de rușine, care credeți că mă macină. Este pentru prima oară când voi avea un discurs care s-ar părea că nu ține în totalmente de tematica pusă în discuție, dar sper că anii dedicați Academiei și comunității științifice îmi oferă acest drept și privilegiu. Raportul prezentat de președinte este o enumerare a rezultatelor în ultimii ani și nu doar în 2018 și mi se pare un copy-paste din trecut, el nici pe de o parte nu detectă starea științei din RM. Raportul trebuia să arate ce e în lume, ce e la noi, care sunt tendințele, care sunt prioritățile pe care noi trebuie să le susținem, să se facă o apreciere a rezultatelor, dar nu enumerarea lor. Acestea sunt rezultatele institutelor, a căror fondator de acum este MECC. Trebuia de evaluat politicile ministerului, direcțiile prioritare de discutat astăzi, din păcate, în opinia mea, dumneavoastră ați justificat în loc să criticați”, a remarcat în mod critic fostul președinte al AȘM. De asemenea, acad. Duca a reiterat că Academia s-a întrunit în această ședință pentru a analiza starea lucrurilor în cercetare, politicile și prioritățile de viitor, dar și pentru a solicita reîntoarcerea institutelor la Academie, întrebându-se cum poate fi realizat acest deziderat, care va fi statutul institutelor în Academie în contextul noii reforme, ce mecanism de finanțare va fi aplicat față de institute și în cercetare în general, considerând că anume aceste aspecte ar fi trebuit enunțate în raport. „Să propunem soluții și să oferim sugestii guvernanților, să venim cu amendamente concrete la lege, nu pentru o transmitere mecanică a institutelor de la minister la Academie”, s-a arătat indignat academicianul, invocând și „memoria scurtă” a unor academicieni.
În replică, acad. Teodor Furdui, prim-vicepreședinte de onoare al AȘM a remarcat că Domnia Sa „are memorie de lungă durată”, invocând unele acțiuni care au condus la destabilizarea stării de lucruri în Academie, dar și că lucrurile nu trebuie să fie generalizate de către antevorbitorul său acad. Duca. Acad. Furdui s-a arătat preocupat de starea actuală în știință, exprimând regretul și dezamăgirea că oamenii de știință, care reprezintă patrimoniul țării, nu sunt auziți de guvernați, nu sunt apreciați la justa valoare și nu sunt respectați.
Un discurs critic a avut și acad. Eugen Doga, care a apreciat cele menționate în raport până la capitolul Arte, arătându-se indignat de faptul că acesta lipsește cu desăvârșire. „Eu am ascultat cu atenție raportul și cu admirație, fiindcă au fost menționate foarte multe lucruri frumoase realizate până la capitolul, unde s-a referit la artă. Aici m-am oprit, fiindcă el nici nu este. M-am mirat. Chiar arta asta la care am și eu atribuție, aici, la Academie, chiar nu reprezintă nimic absolut? Chiar atât de afoni suntem că nu auzim noi nimic ce răsună în jurul nostru?”, s-a întrebat retoric compozitorul. În context, academicianul a propus să fie introdus în proiectul de hotărâre al Adunării generale referințe cu privire la prioritizarea „acestei sărmane arte”, astfel încât să fie atrasă o atenție specială artelor, care le-ar pune pe picior de egalitate cu celelalte domenii, aspect pe care compozitorul Doga l-a semnalat nu o dată în cadrul adunărilor secției, dar și altor reuniuni din cadrul AȘM.
În cadrul dezbaterilor, pe marginea raportului prezentat, dar și vizavi de alte probleme actuale cu care se confruntă actualmente oamenii de știință, s-au pronunțat și acad. Mihai Cimpoi, acad. Gheorghe Mișcoi, acad. Mitrofan Ciobanu, acad. Ion Bostan, acad. Sveatoslav Moscalenco ș.a.
După dezbateri, consilierul Președintelui Republicii Moldova, dr. Corneliu Popovici, a transmis membrilor Adunării generale un mesaj al Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, în care a fost înalt apreciată contribuția cercetătorilor din RM la dezvoltarea științei. Consilierul Popovici a trecut în revistă un șir de probleme existente, dar și perspectivele de soluționare a acestora, invocând eliminarea incertitudinii care planează. În context, demnitarul a sugerat necesitatea elaborării unor politici eficiente de dezvoltare a științei și racordarea cadrului normativ la necesitățile Republicii Moldova. Oficialul a apreciat consolidarea comunității științifice, cristalizată în ultimul timp, și a asigurat, totodată, de susținerea Academiei de Științe a Moldovei, ca principal for științific și simbol al statalității Republicii Moldova. Discursul integral (video)
Adunarea generală a aprobat unanim proiectul de hotărâre al sesiunii, redactat de o comisie votată de membrii Adunării, constituită din: acad. Serafim Andrieș, acad. Gheorghe Mișcoi, m.c. Mihail Vronschih, m.c. Mariana Șlapac, dr.hab. Aculina Arâcu.
În cadrul sesiunii, dr.hab., prof. Valeriu Cușnir, membru al Adunării generale, a prezentat la solicitarea conducerii AȘM, unele propuneri privind modificarea Codului cu privire la știință și inovare, ce au vizat, în parte, propuneri de revenire a institutelor de cercetare sub auspiciile AȘM.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
|