Membrul corespondent Ion Dediu a marcat astăzi venerabila vârstă de 85 de ani. Cu acest prilej, Academia de Științe a Moldovei, Secția științe ale vieții a AȘM, Institutul de Ecologie și Geografie au organizat un eveniment științific, dedicat omagiatului, ce s-a încadrat în ciclul de evenimente științifice, instituite de Academia de Științe, intitulate Lecturi academice.

 

Festivitatea a fost deschisă de conducătorul nou ales al Secției științe ale vieții, acad. Boris Gaina. Academicianul a adresat un mesaj de felicitare, în numele președintelui și Prezidiului AȘM, în care a menționat că, comunitatea științifică celebrează o personalitate notorie a neamului nostru, savantul Ion Dediu fiind recunoscut şi apreciat acasă şi peste hotare, făcând parte din pleiada ecologilor celebri contemporani. „În persoana m.c. Ion Dediu avem un savant cu un orizont larg de cunoştinţe, cu aptitudini creative, organizatorice şi didactice deosebite, care s-au manifestat în mai multe domenii de activitate. Savantul Ion Dediu s-a manifestat ca un metodolog cu vocaţie al ştiinţelor naturii, în general, şi al ecologiei, în special. În semn de profundă dedicaţie domeniului ecologic sunt rezultatele remarcabile a academicianului Ion Dediu, obţinute în activitatea ştiinţifică şi apreciate pentru îndelungata activitate pusă în slujba cercetării”, a subliniat conducătorul Secției, specificând că m.c. Ion Dediu este un ecolog adevărat cu renume mondial.

 

În luarea sa de cuvânt, acad. Gaina a trecut în revistă vasta activitate științifică, didactică și managerială a m.c. Ion Dediu, apreciind rolul și locul patriarhului ecologiei Ion Dediu în ştiinţa naţională şi internaţională, fapt ce îl onorează atât ca savant, cât și ca cetăţean, dar şi mare patriot. Pentru realizări științifice deosebite în activitate de cercetare, de pregătire a cadrelor de înaltă calificare în domeniul ecologiei, precum și cu prilejul aniversării a 85-a de la naștere, membrul corespondent Ion Dediu a fost distins cu Medalia AȘM „Nicolae Milescu Spătarul”.

 

Acad. Teodor Furdui prim-vicepreşedintelui de Onoare al AŞM, nu doar că a considerat să fie alături în această zi de colegul său, titulatura de coleg fiind valabilă de-a lungul anilor în cariera lor științifică, dar i-a adus și un omagiu, în care a reiterat că comunitatea științifică onorează o personalitate deosebită în dezvoltarea științei autohtone și în renașterea poporului moldovenesc.    „Eu sunt poate unicul dintre dumneavoastră, care-l cunosc pe acad. Dediu, așa precum a menționat dumnealui, încă de la Bălți, apoi la Universitate, la Institut. Adică, mie mi s-a creat o opinie adecvată despre activitatea dlui academician, o opinie care aș vrea s-o împărtășesc cu voi, cei prezenți”, a spus acad. Furdui, parcurgând treapta cu treaptă amintirile ce i-au legat ca prieteni, colegi, chiar și vecini. Acad. Teodor Furdui i-a dorit omagiatului sănătate, ca să ajungă și la 100 de ani și să fie tot aici, cu cei care astăzi îl înconjoară, dar urarea sa pentru colegul său avea să conțină și ceva foarte inedit: „Ați făcut tot ce este posibil prin capacitățile dumneavoastră fizice și intelectuale, aveți tot dreptul să mergeți drept, fără cârjă, iar dacă v-ați fi adresat la așa-numita sanocreatologie și avea s-o însușiți, aveați să mergeți acum fără băț”, i-a spus prietenește acad. Furdui, exprimând totodată regretul că la marcarea zilei de naștere a unei somități, cum este m.c. Ion Dediu, nu au binevoit să vină și alți colegi din Academie, dar și reprezentanți ai ministerelor de resort.

 

Omagiatul a fost felicitat de colectivul Institutului de Ecologie şi Geografie. În numele Institutului, directorul, m.c. Maria Nedealcov, a exprimat sincere mulțumiri ex-ministrului mediului, dl m.c. al AȘM, profesor universitar, doctor habilitat, academician al mai multor academii internaționale. „Să-i urăm astăzi împreună multă sănătate și noi realizări, fiindcă această personalitate cu care ne-a înzestrat pe noi bunul Dumnezeu și este la noi, în cadrul colectivului nostru, este și un părinte spiritual, este și un director viager, nu pur și simplu pe hârtie, este un director real, care ne sprijină și este pilonul atât al științei ecologice, cât și geografice”, a spus directorul Nedealcov, iar imensul buchet de flori dăruit mentorului Dediu a fost și mai elocvent în exprimarea gratitudinii și respectului față de această personalitate notorie. „Ne mândrim, vă prețuim și dorim să vă avem încă mulți, mulți ani înainte, să ne trăiți că tare mult ne trebuiți. La mulți ani”, i-a dorit colectivul institutului.

 

Dr.hab. Tudor Cozari, și-a început discursul cu o axiomă, potrivit căreia esența vieții constă în continuitatea neamului. Deloc întâmplător acest debut, cercetătorul fiind nedumerit de marii absenți, la eveniment, ai reprezentanților ministerelor cu componenta de mediu, dar și cel al MECC, întrebându-se, se pare că retoric: „De ce astăzi, în această sală frumoasă, nu este și ministrul Mediului care ar face o continuitate la acele lucruri, pe care le-a început un patriarh al științei noastre acad. Ion Dediu..? Or, în Republica Moldova miniștrii vin și se duc. Întotdeauna am considerat că în RM se întâmplă lucruri ciudate. Și atât timp cât ele nu vor fi ordonate, atât timp cât în capul mesei nu va fi dreptatea, echitatea socială, știința ca mijloc de cunoaștere a realității, noi vom avea încă mult de suferit”, a punctat dr.hab. Cozari, întrebându-se nedumerit cât mai este de umblat prin acest semiîntuneric, prin această semi-umbră care, probabil, este și cea mai periculoasă, fiindcă lumina este lumină, iar faza această de semi-umbră este neclaritate. Cu toate acestea, i-a dorit omagiatului multă sănătatea și vigoare, iar faptul că m.c. Dediu la ai săi 85 de ani încă este capabil să terorizeze, în sensul bun al cuvântului, cu monologuri, cu povețe oamenii, să știe că o să mai trăiască încă mulți, mulți ani, ceea ce i-a și dorit.

 

Mesaje de felicitare și cuvinte de apreciere și recunoștință, i-a fost adresate m.c. Ion Dediu și de către reprezentanții Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, dl Valentin Dediu, colegi, discipoli.

La evenimentul de omagiere au fost prezente și cele două fiice ale m.c. Ion Dediu - Corina Fusu, ex-ministru al Educației, și Otilia Dediu, venită special de la București pentru a-și omagia părintele. „Astăzi vreau să-mi exprim gratitudinea pentru dumneavoastră, cei din sală, care reprezentați comunitatea științifică din RM și ne onorați cu prezența aici, omagiind o aniversare frumoasă, un jubileu, vârsta de 85 de ani a lui Ion Dediu, care este savant, recunoscut în toată lumea și apreciat, este un organizator foarte bun în viața socială, științifică și politică”, a spus dna Corina Fusu, la care a adăugat că Ion Dediu este un tată extraordinar, este un stâlp al națiunii și un patriarh, care are întotdeauna ce spune, la diferite probleme, diverse, cu care se confruntă societatea noastră, lumea întreagă, viața socială, viața politică, viața de pe planetă a tuturor ființelor vii. „Mă bucur că îl am ca părinte, mă bucur că fiecare zi pot să îi spun Bună dimineața, că am cui cere sfaturi, că întotdeauna are ce spune, că întotdeauna mă menține pe drumul cel drept al curajului, al credinței și al dragostei de viață”, a spus cu emoții fiica. 

 

La rândul ei, cea de-a doua fiică, Otilia Dediu, poetă, i-a dedicat tatălui său o poezie, pe care a scris-o în drumul ei de acasă spre casă, adică de la București spre Chișinău, pe care intitulat-o simplu – Tata. „Și mulțumindu-i cerului că-l am ca tată, /Atât de bun, de sincer și-înțelept, /Nu vreau nimic decât să fie-n viață, /Ani mulți spre a făptui, a scrie și a fi drept”.    

   

Evenimentul și-a continuat lucrările cu expunerea unor comunicări științifice. Directorul IEG, m.c. Maria Nedealcov a prezentat subiectul ce vizeazăchimbările climatice regionale - o adevărată ameninţare la adresa dezvoltării durabile. „Am ales acest titlu din mai multe motive, unul ar fi că trăim într-o regiune unde se atestă un ritm destul de accelerat al schimbărilor climatice. Trăim într-o țară, unde sectorul agrar rămâne a fi sectorul de bază al economiei naționale și chiar este o ramură a economiei naționale foarte dependentă de condițiile de vreme și de climă, iar în ultimul moment se atestă o intensificare a riscurilor cu caracter mediu climatic”, a spus în debutul prezentării directorul Nedealcov.

 

Șirul comunicărilor a fost preluat de dr. conf. cerc., Vasile Stegărescu, director adjunct pe ştiinţă, Institutul de Ecologie şi Geografie, care a vorbit despre impactul accidentului de la CAE Cernobîl asupra teritoriului Republicii Moldova: starea radiologică actuală, iar dr.hab. conf. cerc. Constantin Bulimaga, şef laborator Ecourbanistică, a conferențiat la tema evaluării impactului ecositemelor urbane asupra mediului în Regiunea de Dezvoltare Economică Centru. Dr. conf. cerc., Anatol Tărîţă, şef laborator Ecosisteme Naturale şi Antropizate, a prezentat subiectul dedicat bioacumulării metalelor grele în lemnul speciilor de arbori din ecosistemul forestier „Pădurea Hânceşti”. La rândul său, dr. conf. univ., Iurii Bejan, şef laborator Geografia Peisajelor, a expus dinamica stării ecologice a peisajelor în Republica Moldova. În comunicarea sa, dr. conf. univ.,  Petru Bacal, şef laborator Impact Ecologic şi Reglementări de Mediu, a reliefat impactul activităţilor economice asupra aerului atmosferic în Regiunea de Dezvoltare Centru, iar dr. conf. cerc. Ghennadie Sîrodoev, şef laborator Geomorfologie şi Ecopedologie, a prezentat vulnerabilitatea teritoriului Republicii Moldova către procesele geomorfologice şi pedologice nefavorabile.

 

„Eu sunt foarte emoționat din mai multe motive, dar, în primul rând, din motiv că Dumnezeu m-a adus la acești mulțișori ani cu cifra 85. Mai sunt foarte emoționat și din cauza că în această sală mi-am început viața mea de om de știință, după terminarea Universității, în 1957. Poate nu e modest să spun, dar am participat și eu la fondarea acestei Academii, chiar din primii ani, în calitate de conducător politic, ideologic, cum se numea pe atunci, a acestei Academii, în calitatea mea de secretar al comitetului de partid”, a spus în cuvântul său de gratitudine m.c. Ion Dediu, menționând că la toate aceste realizări au fost mai mulți martori, unul dintre ei fiind acad. Teodor Furdui, cu care a început viața în comun încă de la Bălți, de la Școala Pedagogică. Omagiatul a făcut și o confidență, cum a reușit să ajungă la această onorabilă vârstă. Chiar dacă iarăși consideră că nu e modest din partea sa, crede că l-a ajutat cartea. Savantul a mărturisi că ține minte chiar și vârsta și locul unde a ținut în mână prima sa carte. „Ca să vedeți ce coincidență, cartea marelui filosof și istoric francez lui Jean-Jacques Rousseau, editată la București, în limba română, o carte dedicată problemelor educației, problemă care a tras atenția și pusă ca filozofie, dacă vreți, nu mai vorbesc de metodologie, folosirea naturii în educația copiilor”, a precizat savantul. Recunoaște că a avut mare noroc că s-a născut acolo unde e veșnicia, vorba lui Lucian Blaga, adică, la sat, și nu doar că s-a născut la sat, că asta ar fi formula. Unii zic la țară și asta îi pare corect, fiindcă însăși măsura de țară provine de la pământ. O altă motivație ar fi că s-a născut într-o familie de țărani răzeși, pe linia tatei, iar pe linia mamei - ca mazâr, mazâr fiind boier.

 

Sărbătoritul a mărturisit că se mai consideră norocos și pentru faptul că părinții, având un singur copil, a vrut să-l facă un om normal, implementându-i, câteodată chiar forțat, cinstea și onoarea, iar tatăl îi spunea mereu să-și iubească țara, națiunea, națiunea românească. A respectat aceste povețe, aceste cerințele ale părinților, care l-au ajutat să ajungă până acum așa cum este, având alături până la această vârstă, rude minunate, concetățeni, săteni, colegi de școală, colegi de universitate etc. Se roagă la Dumnezeu să-i dea sănătate să-și facă în continuare datoria de om de știință. Deși regretă că puterile îl slăbesc și nu vede fețele colegilor, celor dragi, le mulțumește tuturor pentru că astăzi sunt împreună și sărbătoresc modest aniversarea sa, rămânând recunoscător fiecărui în parte.

 

M.c. Ion Dediu s-a născut la 24 iunie 1934, în satul Rediu Mare, raionul Soroca.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM