Potrivit organizatorilor, scopul conferinței este de a contura un suport științific fundamentat pe doctrină, pe practicile europene, în vederea asigurării organelor care aplică legea în materia activității operative de investigație cu soluții clare, cu soluții care ar spori aplicarea corectă, eficientă a legii, care ar contribui la evitarea abaterilor de la lege, de la spiritul legii și ar pune în evidență legalitatea, protecția sau un regim avansat de protecție a drepturilor și libertăților persoanelor. Necesitatea convocării unui atare eveniment a fost generată anume de multitudinea de abateri, constatate și reclamate de către societatea civilă, inclusiv Centrul de Resurse Juridice, Asociația „Promo-Lex”, dar și alte asociații obștești care au semnalat mai multe nereguli în materia activității operative de investigație.

În cuvântul său inaugural, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, dr.hab., prof. univ., Victor Juc, a salutat reprezentativitatea la această conferință, fapt ce denotă interesul sporit al specialiștilor în materia dreptului, implicit în dreptul penal, dreptul de procedură penală, criminologie, criminalistică, drept constituțional, drept administrativ etc., dar și a specialiștilor în științe politice care s-au arătat interesați de problematica abordată. Directorul Juc a exprimat speranța că rezultatele cercetărilor care urmează a fi prezentate în cadrul forului respectiv vor avea un impact benefic asupra practicii procesului penal, comunicările expuse urmând a fi publicate într-o culegere specială care va fi utilă tuturor celor interesați.      

La deschiderea lucrărilor conferinței a participat, cu un cuvânt de salut, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. Președintele AȘM a adus felicitări tuturor celor care au pus umărul la organizarea la nivel înalt a forului respectiv, apreciind actualitatea tematicii abordate în cadrul evenimentului. „M-am uitat în program și m-a impresionat foarte mult faptul că ați reușit să treziți interesul tuturor experților din domeniu, reprezentanți ai diferitor institute, universități cu facultăți de profil, ai societății civile. Acesta este un exemplu clar de consolidare a comunității, o platformă de a discuta cele mai importante aspecte ale acestui domeniu și eu cred că aceasta este deja o platformă pentru a reuși, iar faptul că forul are loc în incinta Academiei de Științe a Moldovei, este și un indicator că va fi o abordare științifică, chiar a acelor aspecte mai delicate ale tematicii propuse”, a subliniat președintele AȘM, exprimând certitudinea că discuțiile de astăzi vor scoate în evidență multe nuanțe noi, caracteristice timpurilor noastre, va fi un schimb util de informație, iar participanții vor veni cu propuneri pertinente pentru a perfecționa cadrul legal în domeniu.        

 

Participanții la conferință au fost salutați și de șeful Inspectoratului Național de Investigații din cadrul Inspectoratului General de Poliție al MAI, Ion Iachimov. Reprezentantul MAI a mulțumit pentru organizarea evenimentului, la care participă exponenții mai multor instituții de drept, exprimând speranța că rezultatele dezbaterilor vor contribui la o îmbunătățire vizibilă a cadrului legal care reglementează institutul dat, dar și implementarea mai eficientă a acestuia în activitatea pe care o desfășoară instituția pe care o reprezintă Domnia Sa.

 

Cuvinte de mulțumire și recunoștință celor prezenți care au demonstrat interes și atitudine pentru tematica propusă și organizarea unei asemenea întruniri, a adresat și prof.univ., dr. hab Valeriu Cușnir, vicedirector al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, care și-a asumat de fapt buna organizare a acestui eveniment. Fiind produsul unui sistem, cum s-a exprimat însuși profesorul, și consacrând mai mulți ani activității operative, este de la sine înțeles că Domnia Sa a acumulat pe parcursul activității profesionale și informații și cunoștințe, iar aceasta l-a dus la gândul că subiectul activității operative de investigație a trecut cumva pe alături. „Mi-aș dori să încercăm împreună să fundamentăm, să întemeiem o tradiție ca, măcar o dată sau de două ori pe an, să discutăm această problematică, dar fiind că ea aduce atingere nu doar celor care activează în domeniul dat, dar, în primul rând, persoanelor pe care le vizează această activitate, celor care le apără interesele, celor care coordonează urmărirea penală și activitatea specială de investigație și, bineînțeles, cei care examinează și judecă cauzele”, a relevat prof. Cușnir, argumentând că spectrul de persoane implicate, după cum s-a observat, este destul de larg, aceasta fiind și motivația organizării unui atare for.        

Lucrările Conferinței s-au desfășurat în cadrul a trei paneluri cu comunicări științifice, urmate de sesiunile de dezbateri.

Startul sesiunii de comunicări a fost dat de dr.hab., prof. univ. Valeriu Cușnir care a prezentat comunicarea privind activitatea operativă (specială) de investigații în sistemul de drept al Republicii Moldova: istoric și evoluție. „Sistemul de drept se afirmă pe parcursul multor ani și, bineînțeles, că este sensibil astăzi. Schimbările în societate, în viața politică, în sensul materiei investigațiilor operative există din cele mai vechi timpului, datorită progresului, mai ales, a tehnologiilor avansate, însă experiența acumulată pe parcursul anilor de către cei care cercetează și explică dreptul, cei care adoptă norme de drept, nu trebuie neglijată. Prin punerea pe rol al unor concepte revoluționare, sistemul de drept care a existat de-a lungul timpului a fost verificat, promovat, actualizat, deci într-un fel suferă sau i se aduc atingeri”, a punctat profesorul Cușnir. Cu titlul de concluzie, dr.hab Valeriu Cușnir a menționat că Legea 59/2012 a schimbat radical conceptul activității operative de investigații, a anihilat unul dintre principiile de bază a AO1 – oportunității și ofensivității acesteia, a plasat practic regimul juridic al măsurilor operative speciale de investigații (cu excepția celor prevăzute la art. 18, alin. 3 – a) chestionarea; b) culegerea informației despre persoane și fapte; c) identificarea persoanei) la nivelul acțiunilor de urmărire penală desfășurate în limitele urmăririi penale – prima fază a procesului penal. Așadar, de la Legea nr. 45-XIII din 12.04.1994 privind activitatea operativă de investigații s-a ajuns la Legea Nr. 59 din 29.03.2012 priind activitatea specială de investigații. Rezumând, prof. Cusnir s-a întrebat: aceasta este o evoluție spre progres sau regres, involuție? Evoluția întru consolidarea instrumentarului juridic de prevenire și combatere a criminalității sau distorsionarea acesteia?

 

În intervenția sa, dr.conf. Vitalie Sîli, USPEE, a conferențiat la subiectul ce vizează măsurile speciale de investigații: abordări critice privind sistemul și procedura de autorizare a acestora. Conferențiarul a subliniat faptul că activitatea specială de investigații constă în utilizarea unor metode, mijloace și forțe specifice, prin aplicarea cărora, în anumite condiții, are loc o imixtiune în viața privată a persoanelor. Totuși, precizează specialistul, această imixtiune este o necesitate obiectivă, dictată de câțiva factori și anume: specificul criminalității grave, deosebit de grave și excepțional de grave și imposibilitatea sau gradul sporit de dificultate al investigării categoriilor respective de infracțiuni fără aplicarea unor măsuri speciale. „Măsurile speciale de investigații constituie nucleul activității speciale de investigații. Prin realizarea acestora are loc relevarea, depistarea, prevenirea și combaterea criminalității. Din acest motiv, precum și datorită faptului că se află la limita necesității de respectare a drepturilor omului și libertăților fundamentale, considerăm că reprezintă un subiect de importanță deosebită”, a punctat dr. Sîli. 

 

La rândul său, dr.conf. Boris Glavan, Academia „Ștefan cel Mare”, a vorbit despre probleme actuale privind activitatea specială de investigații. Este o tema care vizează întreaga sa carieră, dat fiind că problematica activității speciale de investigații nu doar o cunoaște, dar trăiește cu ea. „Astăzi am pregătit o revizuire la ceea ce am lucrat până acum, nu vin cu probleme noi, ele sunt cunoscute de toată lumea, important este să ne expunem poziția public referitor la aceste probleme. Lumea trebuie să cunoască că aceste probleme există și trebuie de luat o atitudine. Acel scut al protecției, al bunăstării sociale trebuie să fie anume poliția judiciară sau criminală, dar care trebuie să activeze în baza unui cadru legal, bine și clar definit și necontradictoriu, ceea ce nu găsim astăzi în legislație. Eu vin cu niște propuneri pe care le-am mai făcut, dar probabil că nu au ajuns la urechea factorilor de decizie”, a menționat conferențiarul, sperând ca, conferința respectivă, pe care o vede ca o manifestare de amploare, va produce un efect pozitiv.

 

Nicolae Morei, șef Secție, Inspectoratul Național de Investigații, IGP al MAI, doctorand, a prezentat câteva reflecții asupra Codului de procedură penală și Legea Nr.59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigaţii: contradicții și incoerențe. „În rezultatul analizei efectuate asupra conținutului prevederilor Codului de procedură penală și Legea nr. 59 din 27.03.2012 privind activitatea specială de investigații cu referire la activitatea anterior menționată, s-au identificat incoerențe și lacune majore, de ordin să afecteze procesul penal, subsidiar și mijloacele de probă, obținute în rezultatul efectuării măsurilor speciale de investigații, or,  nemo praesumitur malus nisi probetur (Hoțul neprins e negustor cinstit)”, a reliefat reprezentantul MAI.

 

Venit special din România, dl Cristea Daniel, Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”,  a menționat că a constatat unele probleme de protecție a datelor cu caracter personal în procesul penal în România, unde se aplică noul regulament general al protecției datelor cu caracter al UE din 25 mai 2018. Referitor la RM, există un proiect de lege, de transpunere a acestui regulament, unde nu s-a constatat și nu s-a studiat problematica încălcării protecția datelor cu caracter personal. Și-ar dori o colaborare, prin care să se elimine și să identifice încălcările privind protecția datelor cu caracter personal în România, unde nu mai trebuie să fie încălcările datele cu caracter personal, iar în RM - un studiu înainte de aplicarea legii în cauză.  

   

Prof.univ. dr.hab., Igor Dolea, Departamentul Drept Procedural, USM, a venit cu informații intersante și actuale ce vizează Standarde CEDO în materia activității speciale de investigații, iar Eduard Balamatiuc, Inspectoratul Național de Investigații, IGP al MAI, a vorbit despre reglementarea activității speciale de investigații: realități și probleme.Prof. univ. dr.hab., ULIM, Alexei Barbaneagra, a conferențiat la subiectul Principiul legalității incriminării în contextul activității speciale de investigații. Vladislav Gribincea, Centrul de Resurse Juridice, a vorbit despre respectarea rigorilor procesuale la autorizarea măsurilor speciale de investigații. Conf.univ. dr., Dumitru Roman, Departamentul Drept Procedural, USM, a avut ca subiect de comunicare Delimitarea statutului juridic al investigatorului sub acoperire de cel al colaboratorului confidențial, iar Tudor Osoianu, conf.univ.dr, ICJPS, Ion Covalciuc, dr. în drept, procuror-șef, Procuratura r-nului Glodeni, lector univ. Univ. „Alecu Russo”, Bălți au vorbit despre rolul măsurilor speciale de investigații în cadrul probatoriului procesual-penal: probleme, perspective de revizuire și perfecționare.

 

Participanții au participat activ și în cadrul sesiunii de dezbateri, fapt ce denotă interesul și actualitatea problemelor abordate din domeniu.

 

În cadrul evenimentului a avut loc prezentarea cărții „Tratat de criminalistică”, autor Mihai Gheorghiță, doctor habilitat în drept, profesor universitar. Pe marginea lucrării s-au pronunțat: dr.hab., prof. Valeriu Cușnir, dr.ahb. Viorel Berliba, dr.Tudor Osoianu.

La finele conferinței, tuturor celor prezenți li s-a înmânat certificate de participare.
 

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM