Tot ce-i mai frumos pe lume este o nouă viață

     Acum 25 de ani, invitată de profesorul Gheorghe Paladi, am participat, împreună cu fotograful Vladimir Colos, la o intervenție chirurgicală „cezariană” și vedeam cum apare, prin această metodă, o nouă viață. A fost pe 10 iunie 1997, atunci s-a născut o fetiță, pe care părinții Violeta Strechii și Marcel Ojovanu au numit-o, în cinstea tăticului, Marcela. Interesant, care este destinul acestei fetițe, care a plâns când profesorul a ridicat-o sus în lumina proiectoarelor?

     Meditând asupra destinului academicianului Gheorghe Paladi, realizărilor sale în calitate de medic obstetrician-ginecolog, de profesor universitar, de creator al sistemului național de sănătate în perioada postbelică, inclusiv al serviciului obstetrical-ginecologic, concluzionez că totul a început de la cei șapte ani de acasă, trăiți în satul natal Buicanii Vechi, unde-și duceau viața tihnită la muncile agricole țăranii basarabeni. În familia patriarhală de atunci creșteau în mediu 5-6 copii chiar și mai mulți. În curtea lui Andrei și a Eudochiei Paladi, bunăoară, se jucau 8 copii – patru fete și patru băieți, Gheorghe fiind mezinul. S-a născut pe 9 mai 1929, a făcut școala primară în sat, apoi și-a continuat studiile la Liceul de băieți „Alecu Russo” din Chișinău. Dar războiul a intervenit brusc și foștii liceeni au absolvit ulterior, în 1946, Școala Medie nr. 4 din capitală.

     A urmat Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, fondat în 1945, primii studenți fiind admiși la studii în următorul an, 1946. De ce medicina și de ce obstetrica? Așa l-a sfătuit niște rude, pentru că era un domeniu mai îndepărtat de politică. Fratele său, Mitrofan Paladi, absolvent al Seminarului Teologic din Chișinău, apoi a facultății din Iași, devenind protoiereu la Hâncești, a fost nevoit de două ori să se refugieze în România – în 1940 și în 1944, rămânând acolo cu încă două surori ale lor: Maria și Pelaghița.

     O altă motivație: în perioada interbelică majoritatea copiilor se nășteau la domiciliu, în casele țărănești. Gheorghe Paladi știa de problemele maternității nu din auzite, dar din cele trăite pe viu: vaietele gravidelor în travaliu ajungeau și la urechile copiilor din curte, nașterile cărora erau asistate de o babă-vraci care se pricepea la moșit. Însăși mama savantului i-a născut pe cei 8 copii ai săi pe cuptor. Astăzi par neverosimile aceste fapte, dar situația era similară și în anii `50-`60 ai secolului trecut, când deja s-au încadrat în muncă primii absolvenți ai Institutului de Stat de Medicină (a. 1951): naşterile la domiciliu alcătuiau circa 80%, iar mortalitatea mamelor şi a copiilor era de zeci de ori mai avansată decât în prezent: 100-150 de copii decedați la 1000 de copii născuți vii; mortalitatea infantilă (decesele copiilor până la un an) – 180 de decese la 1000 de copii născuți vii; mortalitatea maternă ajungea la 100-180 decese la 100000 de nașteri. Cadre de specialiști nu ajungeau cu desăvârșire – intelectualitatea locală se evacuase peste Prut.

     Iată de ce noua structură sovietică, RSS Moldovenească, acorda o mare atenție pregătirii cadrelor de specialiști de înaltă calificare. Totodată, erau invitați la lucru mulți tineri specialiști din alte republici unionale în scopul de acoperi acest gol de specialiști din toate domeniile social-economice. Între timp, natalitatea crescuse la aproape 40 de nou-născuți la 1000 de locuitori. În prezent, acest indicator a coborât … la 9 nou-născuți la 1000 de persoane.

     Istoria educației și științei în domeniul medicinei a avut un parcurs aparte, generat de circumstanțe, poate, nefericite pentru alți oameni: în 1945, a fost fondat Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, în baza Institutelor de Medicină nr. 1, Medicină nr. 2 și cel de Pediatrie din Leningrad (astăzi Sankt Petersburg), care în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost evacuate la Kislovodsk. Aflându-se o zi sub ocupația fasciștilor în acest oraș caucazian, nu li s-a mai permis să revină în orașul natal de pe Neva, instituțiile fiind transferate la Chișinău împreună cu studenții, profesorii și baza tehnico-materială. În consecință, acei tineri care au venit la studii la medicină din localitățile urbane și rurale ale republicii au avut un mare noroc de profesori iluștri de talie europeană, de laboratoare moderne, deși o barieră de la început era necunoașterea limbii ruse, dar care treptat a fost depășită.

     Academicianul Gheorghe Paladi face parte din prima promoție de absolvenți a Institutului de Medicină din Chișinău (1951), numită promoția de aur. Din ea s-a ridicat o pleiadă de personalități științifice și profesorale care au dezvoltat medicina și au pregătit cadre profesionale în domeniu: regretații academicieni Vasile Anestiadi, Diomid Gherman, Constantin Țâbârnă, profesorii Nicolae Testemițanu, Pavel Bâtcă, Eugen Maloman etc. Astăzi, din promoția de aur se mai bucură de viață și profesorii Natalia Cherdivarenco și Alexandru Nacu.
Omagiatul nostru, Gheorghe Paladi, cu prilejul aniversării a 90-ea, își amintește de cele trăite și văzute, de realizările sale pe parcurs de 68 de ani în crearea serviciului obstetrical-ginecologic, în dezvoltarea științei din această ramură și pregătirea cadrelor de specialiști în medicină, care eminamente nu ajungeau.

     Care au fost pașii întreprinși de dl Gheorghe Paladi în soluționarea acestor probleme? Între timp susținuse tezele de doctor (1957) și de doctor habilitat în medicină (1966), devenise profesor universitar (1967), acumulase o solidă experiență de muncă, mai mult, a fost numit specialist principal în domeniul obstetricii și ginecologiei la Ministerul Sănătății (1959-1985). În această postura, timp de 26 de ani, împreună cu colegii săi, a fost în permanentă căutare a noi forme de organizare şi ameliorare a serviciului obstetrical-ginecologic din republică. Primul pas în această direcţie l-a constituit deschiderea unor maternități colhoznice cu 2-3 paturi, asistate de o moașă instruită. Această inițiativă a fost susținută de ministrul sănătății de atunci, cunoscutul savant și mare organizator al sistemului de sănătate, colegul de facultate și prietenul său, Nicolae Testemițanu. Atunci, la sate, au fost deschise 1200 asemenea instituții. Decizia respectivă s-a soldat cu rezultate pozitive – fuseseră luate sub control medical nașterile copiilor, sănătatea lor și a mamelor. Dar, în ansamblu, acest sistem nu putea asigura în ansamblu ameliorarea stării serviciului obstetrical din republică.

     Următoarea etapă de dezvoltare a acestui domeniu ține de centralizarea serviciul obstetrical în spitalele de circumscripții, asistate de un medic generalist – lipsa medicilor obstetricieni rămânea o problemă acută. A fost și acest pas unul pozitiv pentru a îmbunătăți și monitoriza situația în domeniu. Peste câțiva ani, a urmat cea de a treia etapă de dezvoltare a serviciului obstetrical-ginecologic, fiind deschise maternități în cadrul spitalelor raionale cu condiţii favorabile pentru mamă şi copil. Locurile de muncă au fost completate deja cu specialiști diplomați, care și-au început activitatea deloc ușoară, dar și de mare răspundere. În activitatea de toate zilele erau implementate noi metode avansate de lucru, bazate pe progresul tehnico-științific.

     Reformele din domeniul sănătății au continuat. Profesorul Gheorghe Paladi și colegii săi participau la conferințe științifice unionale și internaționale, unde luau cunoștință de noile realizări în cercetare, de metode progresiste și inovații care se aplicau în obstetrică și ginecologie. Era necesar de a construi noi maternități și centre dotate cu utilaj modern. În arhiva personală a acad. Paladi s-au păstrat diverse scrisori adresate guvernului și miniștrilor, care s-au succedat după demiterea lui Nicolae Testemițanu, șefului secției de ocrotire a sănătății a comitetului orășenesc Chișinău de deputați ai poporului, în care aborda subiectul construirii unui bloc obstetrical pentru 200 paturi în cadrul Spitalului orășenesc nr.1, finalizarea operativă a reconstrucției maternității din sectorul Râșcani. Trezea îngrijorare și transferarea construirii Maternității Republicane dint-un cincinal în altul. Specialistul principal al Ministerului Sănătății bătea alarma căci numărul populației creștea, iar indicatorul asigurării cu paturi a populației era aproape de 2 ori mai mic: 6.8 paturi la 10000 de locuitori, în loc de 12 paturi, conform normativului. Cercetătorul cunoștea situația și din numeroasele deplasări pe teren, din contactul cu medicii și oamenii simpli.

     Cred că cea mai frumoasă realizare a savantului și omului de stat Gheorghe Paladi constituie edificarea, din inițiativa sa, a Centrului Republican de Ocrotire a Sănătății Mamei și Copilului (a.1982), unde, pe parcursul a șase ani de activitate, împreună cu colaboratorii Catedrei de obstetrică și ginecologie, a pus temelia dezvoltării acestui complex modern de sănătate.

     Paralel cu pregătirea cadrelor în domeniu, aceste reorganizări au contribuit substanţial la micşorarea mortalităţii şi morbidităţii mamelor şi copiilor. Este semnificativ că în anii `80 ai secolului trecut indicii de bază ai deservirii femeilor, mamelor şi copiilor erau mai înalți comparativ cu cei din alte republici unionale. La această ameliorare au contribuit și cei aproape 1000 de specialişti obstetricieni-ginecologi, pregătiți la USMF „N. Testemițanu”, care s-au încadrat în reformele din domeniu, implementarea realizărilor ştiinţei şi progresului tehnologic.

     Această situație a favorizat convocarea la Chișinău a două Congrese Unionale (al XII-lea și al XIV-lea) ale obstetricienilor și ginecologilor (1969 și 1983), a două congrese republicane similare (1972 și 1993), inclusiv un congres republican al moașelor, a trei simpozioane unionale de interes major științific și profesional, organizate și monitorizate de profesorul Gh. Paladi. În consecință, a fost numit expert la Ministerul Sănătății al URSS.

     A participat la 18 congrese internaționale, organizate de Federația Internațională a Medicilor Obstetricieni. A publicat peste 600 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 12 monografii și 4 manuale, 45 de lucrări metodico-didactice, 10 brevete de invenție. Bunăoară, manualul "Ginecologie", a fost editat în condiţii excelente în Spania.

     Astfel, anii de muncă cu abnegație, responsabilitatea și patriotismul de care a dat dovadă în crearea sistemului național de sănătate, având ca prioritate ocrotirea sănătății mamei și copilului; activitatea prodigioasă științifico-didactică – a pregătit 35 de doctori și doctori habilitați în medicină – i-au adus savantului recunoștința națională și internațională. Profesorul Gheorghe Paladi a fost ales membru de onoare al Societăţii Internaţionale de Psihologie şi Medicină Prenatală și Perinatală (1978), membru de onoare al Societăţii Române de Obstetrică şi Ginecologie și membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (1993). În 1995-1999 a activat în calitate de academician coordonator al Secției de Științe Medicale a AȘM și membru al Prezidiumului AȘM. Anume, apropierea de Academia de Științe i-a influențat interesele științifice, canalizându-le spre noi sfere de cercetare. Experiența de viață și setea de cunoaștere îl postează într-un nou domeniu de activitate în calitate de director fondator al Centrului de Cercetări Medicale și Socio-Demografice ale Familiei în cadrul AȘM (2001-2006), unde a muncit și muncește cu același interes și dăruire. În prezent, această structură modificată se regăsește în cadrul Institutului Național de Cercetări Economice.

     Comunitatea științifică și societatea i-au apreciat meritele activității sale multiaspectuale, caracterul blând și îngăduitor prin alese cuvinte de prețuire, selectate din volumul omagial: Academicianul Gheorghe Paladi: omul care naște dimineți, autor regretatul publicist Ion Stici, editat în 2004: mare specialist și savant de marcă; omul cu sufletul ca pâinea caldă; aristocrat intelectual; ilustru savant și practician; fenomen în chirurgie; mag; virtuoz al specialității; doctor clasic-modern, spirit inovativ etc. Au fost darnici în aceste considerări colegii de breaslă. Vom completa doar că a fost și este un om de încredere: atunci, când fostul rector și ministru al sănătății Nicolae Testemițanu a căzut în dizgrația autorităților, nu l-a părăsit (cum se mai întâmplă pe la noi), l-a susținut, i-a fost sprijin și prieten până la sfârșitul vieții.

     Savant, pedagog, clinician – în toate aceste branșe academicianul Gheorghe Paladi a făcut performanțe. A primit zeci de mii de nașteri, uneori le demonstra studenților, cum poate fi asistată o femeie când își aduce copilul pe lume. A efectuat și mii de intervenții chirurgicale. Cine le mai poate duce contul? E o muncă zilnică asiduă, însoțită și de nopți nedormite.

     La această vârstă onorabilă, academicianul Gheorghe Paladi – cavaler al Ordinului Republicii, laureat al Premiului de Stat al R. Moldova, membru al Uniunii Internaționale pentru Studierea Populației, membru de onoare al Academiei de Științe Medicale din România, Laureat "Gala de premiere în sănătate", veghează sănătatea mamei și copilului pe post de profesor consultant la Catedra de obstetrică și ginecologie a USMF “Nicolae Testemițanu” și la Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice.

     Academicianul Gheorghe Paladi a ridicat activitatea sa și prestigiul medicinei până la rangul de cult al vieții. Aceasta e o virtute, o victorie veritabilă în profesie! Felicitări și la mulți ani cu sănătate, mult stimate profesor!

Tatiana ROTARU