Academia de Științe a Moldovei a fost gazda unui mese rotunde, dedicate aniversării 101de la Unirea Basarabiei cu România: istorie și actualitate, dar și noi interpretări și considerații. Evenimentul a fost organizat de trei institute de cercetare – Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Institutul de Istorie și Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu”.
La deschiderea lucrărilor evenimentului, cu un cuvânt de salut, a participat președintele interimar al AȘM, acad. Ion Tighineanu. Academicianul a exprimat mulțumiri directorilor și colectivelor celor trei institute, pentru organizarea acestui eveniment de mare importanță, care evocă amintiri valoroase din viaţa înaintașilor noștri. „Este un efort comun, întreprins la nivel de secţie de ştiinţe, şi, sunt sigur, este un eveniment care consolidează Secţia de știinţe sociale, economice, umanistice şi arte. Luând în considerare profilul celor trei institute, cred că este un efort multidisciplinar. Este important să înţelegem ce s-a întâmplat 101 ani în urmă, dar nu mai puţin important este să înţelegem ce avem de realizat astăzi şi mâine în lumina evenimentelor de 101 ani în urmă, prin prisma adevărului istoric. În pofida faptului că timpul trece şi se scurge necruţător de repede, percepţia este că evenimentele ce au avut loc 101 ani în urmă sunt mai aproape de noi şi masa rotundă organizată astăzi de Domniile Voastre, contribuie la această apropiere”, a menționat acad. Ion Tigineanu. În numele Prezidiului, membrilor AȘM, președintele interimar Tighineanu le-a dorit participanților mult succes în realizarea agendei mesei rotunde cu îndemnul ca această să devină o tradiţie frumoasă şi un bun exemplu pentru comunitate.
Director Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, dr.hab. Victor Juc, a reiterat cooperarea laborioasă dintre cele trei institute de cercetare, exprimând speranța că acest triumverat va avea și alte activități în domeniul colaborării științifice. „Actul din 27 martie 1918 a proclamat reunificarea neamului românesc pe anumite baze. După 101 ani ajungem la concluzia că dată fiind decizia sau Declarația celor două Camere ale Parlamentului României din 27 martie 2018 privind repetarea aceluiași scenariu, vedem că Actul Unirii din 27 februarie 1918 rămâne o problemă care merită să fie cercetată și examinată în continuare”, a subliniat cu referire la eveniment directorul Victor Juc. Totodată, politologul a subliniat că masa rotundă respectivă este una cu posibilități de exprimare liberă, astfel încât fiecare din cei prezenți să poată să-și expună punctul de vedere.
La rândul său, conf. univ. dr. hab. Nina Corcinschi, directorul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” a ținut să mulțumească directorilor Gheorghe Cojocaru și Victor Juc pentru că au cooptat și Institutul de Filologie la organizarea acestui eveniment, exprimând certitudinea că o dezbatere pe tema Unirii Basarabiei cu Țara îi privește pe toți și trebuie să includă specialiști din diferite domenii, întrucât Actul Unirii a fost deopotrivă istoric și cultural cu mari percusiuni în toate sferele socio-umane. Directorul Corcinschi a mărturisit că recent a revenit de la un colocviu de la Brașov, iar prof. Mircea Ivanoiu, de la Universitatea Transilvania i-a dăruit cartea „Elita Basarabiei la 1917-1918”. 10 personalități care au făcut Unirea”, rugând-o să le vorbească studenților basarabieni despre personalitățile noastre basarabiene care au avut curajul și determinarea de a se implica în istorie și de a mișca lucrurile înainte, astfel încât să se facă un transfer metonimic de curaj și de determinare și de dorință de a reintra din nou într-un făgaș al normalității. „Cred că fiecare, orice carte pe acest subiect, orice dezbatere competentă ne duce cu un pas înainte, mișcă lucrurile din loc și ne apropie de dorința noastră comună de reîntregire a neamului”, a punctat cercetătoarea în speranța că participanții vor avea discuții la acest subiect important și dezbateri eficiente pentru toți.
Înainte de a trece la sesiunea de discuții, actorul Sandu Cupcea a venit cu o Rugă pentru neamul românesc, pe care o recită și la Alba-Iulia și în alte locuri cu încărcătură istorică din Țară, prin care a reușit să facă să vibreze inimile tuturor celor prezenți.
„Ceea ce s-a întâmplat în acest an, sigur, că nu s-a întâmplat ceea ce am dorit la cotă maximă. S-a întâmplat totuși o valorificare efectivă a documentelor”, a spus acad. Mihai Cimpoi, amintind în context și conferința de la Bălți, la care au fost mai mulți cercetători de la Chișinău care au conferențiat la această temă, fiind prezenți la o oră de memorie pentru înaintașii noștri.
Înainte de a veni cu anumite teze vizavi de genericul întâlnirii noastre, prof. univ. dr. hab. Valeriu Cușnir, vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice a formulat câteva întrebări, la care tot Domnia Sa a dat și răspunsuri și anume: ce? de ce? pentru ce? La prima întrebare „Ce? răspunde:„E clar că Actul Marii Uniri a fost un act de o profundă semnificație istorică care a marcat națiunea română, act care de fapt a avut o conotație nu doar regională, dar și o conotație internațională, act care s-a produs în anumite împrejurări istorice existente pe atunci”. De ce? „Dat fiind faptul că acest act a fost unul care a condus la consolidarea națiunii române, a dus la reîntregirea țării de fapt, la unificarea teritoriilor, act care a creat condiții pentru dezvoltarea națiunii române, în primul rând, pentru un trai mai bun al oamenilor care a instaurat ordinea, pacea și într-un fel sau altul a existat ca o Țară România Mare”. Și cea mai complicată întrebare în opinia sa, pentru ce marcăm noi această sărbătoare? „Dacă vă amintiți anul trecut în cadrul Academiei, institute, universități au organizat o serie de conferințe științifice consacrate Actului Marii Uniri. Nici institutul nostru nu a rămas în urmă”, a relevat prof. Cușnir, prezentând documentul final, Declarația comună a participanților, care a concrescut ad hoc într-un Congres al oamenilor de știință din domeniul dreptului din Republica Moldova și România.
În intervenția sa, dr.hab. Vasile Bahnaru a vorbit despre Unirea pro și contra sau aspectele pozitive sau negative ale Unirii din 1918, venind într-un fel și Domnia Sa cu o variantă de răspuns la întrebarea de ce, formulată de antevorbitorul său, prof. Cușnir, doar că, filolog fiind, s-a ]ntrebat prin versul renumitului poet Adrian Păunescu „Ce dracul s-a-ntâmplat, mon cher, de taci”. Deci, clarifică prof. Vasile Bahnaru, „În primul rând, trebuie să reținem: Unirea din 1918 a avut loc nu cu România, ci cu trei județe din România, frontul era mai sus de Focșani și membrii Sfatului Țării, în pofida acestui fapt, au votat Unirea. Să nu uităm cine erau și membrii Sfatului Țării, o bună parte din intelectuali, nu vorbesc de soldații care au fost aleși în Sfatul Țării, care erau majoritari, erau intelectualii”, a conchis dr.hab. Vasile Bahnaru.
„Noi, cei de la drept, într-adevăr am valorificat mai multe documente detaliat, mai ales anul trecut, pregătind marcarea Centenarului Marii Uniri. Eu personal m-am documentat detaliat referitor la Declarația Sfatului Țării al Republicii Democratice Moldovenești privind declararea independenței din 24 ianuarie 1918, fiindcă până la marea unire au avut loc un șir de evenimente pe meleagurile noastre care au fost documentate și de către noi în ultimii ani au fost valorificate, a menționat prof. univ. dr. hab. Andrei Smochină de la ICJPS, precizând că vor depune eforturi conjugate pentru a publica o analiză sau un studiu referitor la aceste documente cu o semnificație politică și juridică deosebită pentru acea vreme de la 1918, dar și cu mare impact în explicarea realităților istoriei.
Dr. conf. univ. Octavian Țicu a subliniat că aceasta aducere a istoriei în explicarea realităților este, în primul rând, faptul că anul 2018 a fost unul al sincerității pentru noi, istoricii, pentru că anul Centenarului ne-a permis să fim sinceri cu noi înșine și cu cei, cărora le scriem istoria și le explicăm, pentru că lucrurile care au fost scrise și publicate în perioada acestui an, dincolo de cantitatea pe care o atestăm noi toți în cadrul Institutului de Istorie, a arătat o explozie de publicație nemaiîntâlnită. Este o performanță în sine, la fel ca și faptul că discursul românesc a prevalat în spațiul public și chiar în cel politic, aspect nu mai puțin important din acest punct de vedere. „Felul în care s-a rezolvat problema Basarabiei și statutului României, în general, trebuie să fie pentru noi toți moment important de reflecție și pentru ceilalți în înțelegerea argumentelor care au permis marilor puteri să ia o decizie favorabilă României”, a conchis istoricul Octavian Țîcu.
În discuțiile din cadrul mesei rotunde au mai intervenit conf. univ. dr. Gheorghe Negru, conf. univ. dr. Constantin Ungureanu, conf. univ. dr. hab. Ana Pascaru, conf. univ. dr. Anatol Țaranu, cercetător științific Ion Negrei, conf. univ. dr. Elena Negru, conf. univ. dr. Dinu Poștarencu ș.a.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
|