La eveniment a participat președintele interimar al AȘM, acad. Ion Tighineanu, dr. hab. Maria Șleahtițchi, adjunct al Secție Științe Sociale, Economice și Umanistice a AȘM, dr. Victoria Melnic, rector, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, primarul din s. Gălești, unde s-a născut artista, reprezentanți ai instituțiilor organizatoare, precum și nepoți ai sopranei Anastasia Dicescu.

 

Lucrările conferinței au fost inaugurate și moderate de directorul Institutului Patrimoniului Cultural, dr.hab. Victor Ghilaș. Directorul a subliniat că evenimentul are drept scop de a aduce în actualitate și de a pune în valoare figura artistică excepțională a sopranei Anastasia Dicescu, care a susținut cu argumente de netăgăduit arta lirică pe tot parcursul vieții, a stimulat talentul tinerilor în clasa de operă a Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică „Unirea”, care, în acest an marchează 100 de ani de la fondare. „Personalitate marcantă a culturii naționale din prima jumătate a secolului a XX-lea, Anastasia Dicescu, a fost printre primii artiști lirici basarabieni, care au urcat și s-au afirmat plenar pe scena operei românești, ilustrându-și vocația în rolul de coloratură pe care le-a interpretat cu o deosebită inteligență și măiestrie”, a menționat dr.hab. Ghilaș, specificând că vocea ei lirică, inconfundabilă, limpede, excepțional cultivată, dicția remarcabilă, sensibilitatea muzicală deosebită, temperamentul scenic, colaborate de o tehnică pe măsură i-au permis abordarea unui bogat repertoriu de opere, interpretarea cărora a fost înalt recunoscute și apreciate pe marele scene teatrale din țară și străinătate, ridicând astfel pe o treaptă superioară cultura muzicală. Directorul IPC, a subliniat că conferința respectivă comportă o invitație la reflecție și dezbatere pe diverse coordonate ale cunoașterii patrimoniului artistic național în încercarea de a înțelege prezentul în relația lui cu trecutul iar ca urmare ne putem imagina cum se prefigurează viitorul.

 

În numele prezidiului AȘM și comunității științifice, un cuvânt de salut participanților la for a adresat președintele interimar al AȘM, acad. Ion Tighineanu. „Astăzi este o zi deosebită, o zi în care noi vom cinsti memoria unei personalități a neamului nostru. În anul 2018 am sărbătorit Centenarul Unirii și, bineînțeles, după Unirea din anul 1918 au urmat schimbări, au fost dezvoltate diferite domenii, activități și în acele activități s-au impus personalități notorii, în care meleagul nostru este bogat, una din asemenea personalități fiind și soprana Anastasia Dicescu”, a menționat președintele interimar. Vorbind despre aportul sopranei basarabene pe acest segment al trecutului nostru muzical, al dezvoltării artei lirice naționale, academicianul a subliniat că artista a contribuit la dezvoltarea mai multor aspecte sau domenii. Și aici vorbim despre învățământul artistic, Anastasia Dicescu fiind primul director al Conservatorului „Unirea” din Chișinău. Tot ea a pus bazele societății muzicale române din Basarabia, fiind și președintele acestei societăți în perioada interbelică. „A fost o soprană care s-a impus nu numai la scară internațională, dar ne-a dus imaginea și peste hotare, un artist de excepție”, a remarcat acad. Tighineanu, reiterând că pământul basarabian s-a evidențiat și se evidențiază prin oameni, prin oameni de excepție, oameni care lasă brazde vizibile și prin aceste brazde construite, prin creația lor, prin prestația lor, aceste personalități nu ne-au părăsit, ci au plecat în eternitate și este de datoria noastră să le cinstim memoria. 

„100 de ani de la înființarea Conservatoriului, înseamnă de fapt oameni, oamenii care au muncit pentru construcția acestei instituții culturale. Am mai spus și altă dată și este și convingerea noastră că nu spațiile, clădirile, legitimează și fixează în istorie instituțiile, ci oamenii care muncesc și care construiesc pe verticala culturii”, a spus în luarea sa de cuvânt dr. hab., Maria Șleahtițchi, adjunct al conducătorului Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM, specificând că întrunirea respectivă este un model cum știm să ne omenim valorile, cum putem readuce în actualitate personalitățile de acum 100 sau 50, sau 60 de ani.

 

Cu un cuvânt de salut la acest eveniment deosebit, cultural, de o semnificație deosebită, a fost prezent academicianul Mihai Cimpoi, istoric și critic literar, care a ținut să specifice că, ceea ce ne reprezintă pe noi ca ființă este bineînțeles cultura, care e expresia identității noastre, expresia creativității noastre, forței noastre creative și pământul mioritic basarabean a dat personalități deosebite, inclusiv în cultura muzicală. „Noi am fost auziți prin voci puternice deosebite. Aceste voci ne reprezintă ca și cei care au făcut, au fost arhitecții unirii, cei care au ținut pana în mână, cei care, de asemenea, s-au impus prin personalități deosebite de la Bogdan Petriceicu Hașdeu până la cei de azi”, a menționat criticul literar. Acad. Cimpoi a exprimat convingerea că această conferință care readuce în actualitatea noastră o personalitate artistică deosebită, un talent excepțional, își are rostul ei și imaginea adevărată a unei țări, rămâne a fi anume cea culturală.

 

Despre creaţia artistică orală în viaţa familiei Dicescu, despre genul operei la Conservatorul „Unirea”, despre dinastia Iacovlev-Axionov și învăţământul artistic din Moldova, despre reperele genealogice ale familiei Dicescu au conferențiat în cadrul sesiunii de comunicări științifice dr., prof. univ. Victoria Melnic. dr. hab. Aurelian Dănilă, dr. hab. Victor Ghilaș, dr. Dinu Poștarencu.

Crearea acestui Conservatoriu „Unirea”, s-a dovedit a fi un eveniment foarte important și foarte benefic pentru tot restul secolului XX-lea, fiindcă a pus temeliile unei instruiri muzicale și aș zice eu nu doar muzicale, avea să spună dr., prof. univ. Victoria Melnic, rector al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, iar compozitorul-academician Gheorghe Mustea, a remarcat că Anastasia Dicescu a fost una din primele în această perioadă care ne-a fondat cultura muzicală profesională și mai ales muzica academică și de operă.

 

În cadrul conferinței a fost lansată cartea „Artiști notorii ai scenei lirice naţionale: soprana Anastasia Dicescu”, autori, Victor Ghilaș, Aurelian Dănilă. „E de datoria noastră să ne amintim de înaintașii noștri care ne reprezintă și până în ziua de azi și ne vor mai prezenta neamul nostru”, a spus dr.hab. Aurelian Dănilă. Întrebat dacă deține anumite imprimări cu vocea sopranei Dicescu, profesorul a spus, că din păcate nu deține imprimări. Judecățile prezentate în carte sunt din acele cronici, articole, pe care le-au selectat, colectat din biblioteca din Iași, biblioteca Academiei Române, de la universitățile din București, din arhivele Republicii Moldova și România, de la teatrele de operă unde a evaluat marea cântăreață, din tot ce au văzut și au auzit de la rude.

 

Acest lucru a fost confirmat și de strănepoata interpretei, Manuela Popescu, venită special din România, care a cunoscut-o pe Anastasia Dicescu din fotografiile familiei şi povestirile tatălui. „Tata mergea cu ea la conservator și îi spunea că îl punea într-un colț, povesteau cum se făceau repetițiile, cum erau înflăcărați toți tinerii de la Conservator. Era foarte riguroasă, foarte punctuală și își iubea studenții. Pentru mine este o onoare și o bucurie pentru că se recunoaște într-adevăr cine a fost Anastasia Dicescu”, a mărturisit strănepoata sopranei.

           
Autorii lucrării au declarat că volumul despre celebra soprană, animatoarea vieții culturale, Anastasia Dicescu va fi urmat și de alte studii ale cercetătorilor de la Institutul Patrimoniului Cultural. Cercetătorii vor scoate din anonimat personalități care s-au zidit la temelia culturii naționale.      

Anastasia Dicescu s-a născut în februarie în 1887, la Gălești, județul Orhei.

 

Eugenia Tofan,

                Serviciul de Presă al AȘM