Academia de Științe a Moldovei a găzduit, la 24 ianuarie 2018, Conferința științifică „Unirea Principatelor române și problema Basarabiei”, dedicată marcării a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, numită și Mica Unire, care a pus bazele României moderne. 

 

La conferință au participat cercetătorii din cadrul instituțiilor organizatoare - Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Institutul de Istorie, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu”, istorici, scriitori, oameni de cultură din Iași, București, Prahova, evenimentul fiind onorat de prezența E.S. Daniel Ioniță, Ambasadorul României la Chișinău.

 

În cuvântul său introductiv, directorul Institutului Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, dr.hab Victor Juc, care s-a produs și pe post de moderator al întrunirii, a remarcat semnificația evenimentului și încărcătura simbolică a actului din 24 ianuarie 1859. Politologul a subliniat că a fost o conjunctură externă favorabilă, dat fiind că fundamentele Congresului de la Viena au fost substanțial zdruncinate, atât principiul legitimității și menținerea status quo-urilor, cât și concertul european. Pentru ca să se realizeze Actul Unirii a fost nevoie în mod tradițional de suportul unui actor major al timpului ceea ce și s-a realizat. Totodată, directorul Juc a ținut să menționeze că evenimentul a fost organizat la inițiativa Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, împreună cu trei institute, în trecut academice - Institutul de Istorie, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu”, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, actualmente aflate în gestiunea MECC. „Este o inițiativă de bun augur și cred eu că institutele noastre vor continua să organizeze manifestări științifice, alte activități împreună pentru o cooperare inter-academică, inter-universitară și inter-instituțională este absolut benefică”, a opinat directorul ICJPS.

 

La deschiderea lucrărilor conferinței științifice, cu un cuvânt de salut, a participat vicepreședintele AȘM, acad. Ion Guceac, care a salutat inițiativa organizării evenimentului ce suscită până în prezent interesul comunității științifice, favorizând astfel dezbaterea problemelor anunțate într-un larg context cu participare reprezentanților mai multor centre științifice. „Dezbaterea publică care a avut loc pe teritoriul de astăzi al României cu 160 de ani în urmă este extrem de necesară nu doar pentru a cunoaște adevărul științific, ci și pentru a conștientiza perspectivele țării noastre și a alege calea pe care urmează să se dezvolte aceasta. Precedentul și experiența Provinciilor românești în ajunul unirii din 24 ianuarie 1859 sunt deosebit de valoroase prin faptul că acestea prezintă un exemplu incontestabil de viață politică și un proces de creație liberă a poporului în toată complexitatea și diversitatea sa”, a spus academicianul, precizând că Academia de Științe a Moldovei a susținut și va susține orice efort științific orientat spre consacrarea cunoașterii. Domnia Sa a îndemnat la solidarizare în cadrul procesului intens de căutare a adevărului, la conjugarea eforturilor pentru a elucida experiența creativă a predecesorilor neamului nostru de reconstituire a trecutului nostru în lumina adevărului istoric, de regăsire a valorilor perene.

 

„Sigur că ziua de astăzi e una semnificativă și nu puteam nicicum să o trecem cu vederea, mai ales, că și anul 2019, prin decizia Guvernului României, este continuarea anului Centenar și va fi și în 2020. Împreună cu Dumneavoastră, instituțiile, anul trecut am organizat mai multe evenimente. Era firesc ca acest an să-l începem sub același însemn, mai ales, că se împlinește o dată rotundă, 160 de ani de la Unirea Principatelor Moldovei cu Țara Românească, cu dubla alegere pașnică a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la Iași și apoi la 24 ianuarie, la București, ca Domnitor a Principatelor Unite”, avea să spună, în luarea sa cuvânt, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, acad. Valeriu Matei. Directorul Matei a specificat că Unirea Principatelor Române este evenimentul care a recreat statul modern România. Evenimentul de la 1859 a însemnat reaprinderea unei flăcări care rămânea în sufletul tuturor românilor mereu vie, mereu pâlpâind și care se aprindea ori de câte ori istoria lăsă posibilitatea mereu unei guri de aer. „Fără anul 1859 nu ne putem imagina Marea Unire de la 1918, nu ne putem imagina înflorirea culturii române, apariția generațiilor marilor clasici și în literatură și în alte domenii ale culturii, nu ne putem imaginea și refortificarea, în condiții foarte grele, a mișcării naționale în Basarabia”, a punctat Valeriu Matei.

 

Conf. univ. dr. hab., Nina Corcinschi, directorul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu” a subliniat că în această zi sărbătorim 160 de ani de la Unirea Principatelor, acesta fiind un eveniment cu adevărat simbolic care se întâmplă după ce am sărbătorit anul trecut 100 de ani de la Marea Unire. Acestea sunt evenimente simbolice, evenimente încărcate de semnificație care trebuie să ne dea de gândit, să reflectăm asupra mersului istoriei și asupra oamenilor care au influențat mersul istoriei. „Să ne gândim la înaintașii noștri care au avut determinarea, curajul, înțelepciunea și chiar, îndrăznesc să spun, geniul politic de a înfăptui Unirea, pentru că nici atunci nu a fost ușor, nici acel context istoric de atunci nu a fost unul simplu, foarte oportun Unirii”, a menționat directorul Corcinschi, subliniind că anume intelectualii sunt cei care pot mișca lucrurile înainte. „E foarte bine că se întâmplă aceste conferințe, adunări la aceeași masă rotundă ca să ne întrebăm, să discutăm, să reflectăm la mersul istoriei și la ceea ce au făcut strămoșii noștri”, a conchis conferențiarul, exprimând speranța că această conferință va furniza idei, va descătușa energie, astfel încât visul unei Moldove Românești Europene să devină o realitate.

 

„Trebuie să urmărim ce ne învață istoria, trebuie să învățăm lecțiile istoriei. Iată că a trecut Centenarul Marii Uniri, dar el continuă în sufletele noastre și mă întreb: ce lecții am învățat, dacă am învățat vreo lecție. Suntem astăzi în 24 ianuarie la 160 de ani de la Unirea Principatelor Române și mă întreb ce lecție vom învăța cu acest prilej. Are capacitate societatea noastră de a învăța ceva din istorie sau, din păcate, ne complăcem în lucruri superficiale și lăsăm lucrurile așezate acolo, unde doar istoricii, filologii și specialiștii în istorie au acces”, a-a întrebat conf. univ. dr. hab., Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, fără a lăsa urme de optimism atunci când vine vorba despre necesitatea de a învăța din istorie. Cu toate acestea, istoricul a exprimat certitudinea că nu putem face un pas înapoi, trebuie să continuăm, având în față exemplul acestor mari înaintași care au realizat proiecte mari de anvergură națională și europeană, unul din aceste proiecte fiind Unirea Principatelor Române din care au rezultat toate celelalte, europenizarea națiunii române, modernizarea României, realizarea Marii Uniri. „Trebuie să constatăm astăzi, în această zi de 24 ianuarie, că pentru noi, pentru basarabieni are o conotație aparte, dincolo de faptul că la realizarea unității naționale 160 de ani în urmă au participat și câțiva deputați din sudul Basarabiei… Iată că aceste zile au profunde conotații emotive, simbolice, care ne încurajează și care ne fac să menținem optimismul și să împărtășim cu toții această stare de emotivitate”, a conchis istoricul.

 

Conferința și-a continuat lucrările cu sesiunea de comunicări științifice în expunerea: conf. univ. dr. Cristian Ploscaru, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, România: Ideea statului naţional român în perioada Revoluţiei de la 1848; prof. univ. dr. Radu Carp, Universitatea Bucureşti, România, Natura şi semnificaţia proiectelor constituţionale din Ţările Române (1857 - 1859); prof. univ. dr. hab. Vasile Bahnaru, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Haşdeu”, Rolul Unirii de la 1859 şi problema unificării limbii literare româneşti; Nicolae Băciuţ, scriitor, director, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Mureş, România, Ecouri transilvănene ale Unirii Principatelor Române; conf. univ. dr. Gheorghe Negru, Institutul de Istorie, Unirea Principatelor Române şi înviorarea sentimentului naţional românesc în Basarabia (anii 60 ai sec. al XIX-lea); Conf. univ. dr. Dumitru Grama, Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, Aspecte istorico-juridice ale Unirii Moldovei cu Valahia şi ale formării statului naţional România; Constantin Stere, profesor, director, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Prahova, România, Alexandru Ioan Cuza după abdicare.

 

Autorii comunicărilor științifice au vorbit despre semnificația actului din 24 ianuarie 1859,  despre rolul domnitorului Alexandru Ioan Cuza la Iași și apoi la 24 ianuarie la București, ca domnitor al Principatelor Unite, precum și despre traseul spre refacerea unității naționale, spre refacerea României Mari. „Alexandru Ioan Cuza nu a murit, el trăiește prin noi, dar mai ales, prin ceea ce fac unii români pentru el. La Heidelberg unde el și-a găsit sfârșitul, există o fundație culturală „Alexandru Ioan Cuza”, care face enorm pentru memoria lui Cuza, dar face enorm de mult pentru români, România și istoria acestui popor. Deci, Alexandru Ioan Cuza nu a murit și nu va muri niciodată, pentru asta am venit astăzi aici - să vorbim despre Alexandru Ioan Cuza și despre visul lui care s-a numit România”, avea să spună prof. Constantin Stere, director, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural național, Prahova, România.   

 

În luarea sa de cuvânt, Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a relevat că Actul de la 24 ianuarie 1959 este un act fundamental în evoluția României moderne, de fapt, este actul de naștere al României moderne, care a fost după aceea săvârșit prin actele organice, momentul astral fiind 1 decembrie 1918, când, cu adevărat, toți românii din toate provinciile istorice s-au regăsit în aceeași țară și au înfăptuit un vis de secole al multor generații. Adresând felicitări cu ocazia evenimentului aniversar, Excelența Sa a subliniat: „Indiferent unde vă veți afla, indiferent cum v-ați identifica, să încercăm cu toții să ne pătrundem de semnificația fundamentală a acestui Act de Unire care, de fapt, se rezumă „Unirea face Puterea”.

 

În cadrul evenimentului a fost lansată cartea Anul 1812 în destinul neamului românesc (Anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus), autor doctor în istorie, conferenţiar cercetător, Vlad Mischevca, prezentată de istoricul Ion Negrei. Lucrarea arată culisele încheierii semnării tratatelor de pace de la București în 1812, antecedentele probleme basarabiene, este reflectată și războiul ruso-turc din 1806-1812. „Am ajuns la concluzia că acel an de tristă amintire, 1812, poate fi numit anus oribilis pentru poporul român”, a spus autorul. Istoricul a specificat că volumul este la cea de a III-a ediție și este o primă carte publicată la o editură de prestigiu pentru Domnia Sa, Editura „Litera” și este sigur că va avea cititorul său în librăriile acestei edituri. „Problema basarabiană astfel dăinuie, este prezentă încă mai bine deja de 200 de ani și rezolvarea ei va avea loc atunci, când va dispărea hotarul politic și de orice natură pe râul Prut, care este un râu în trecutul istoric, un râu care stă în interior și astăzi el încă este râu de frontieră”, a conchis dr.hab. Vlad Mischevca.

 

În contextul lansărilor de carte, dr.hab., prof. Valeriu Cușnir, vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, a menționat că e bine să fie onorați înaintașii noștri, cei care s-au consacrat actului unirii, dar nu mai puțin important este să fie scoși în evidență și cei care cercetează aceste evenimente. În acest sens, profesorul a menționat doi cercetători de vocație, Valeriu Popovschi și Mihai Tașcă, mari cunoscători al istoriei neamului nostru care au consacrat multiple cercetări și publicații evenimentelor din perioada anilor 1916-17-18, inclusiv celor care derulau în spațiul Basarabiei. Astfel, prof. Cușnir a prezentat lucrarea dr. Mihai Tașcă, o culegere de articole „Basarabia în epoca renașterii naționale 1917-1918”, ca un omagiu adus celui care a fost istoricul Valeriu Popovschi.

 

Cu un gând bun și cu aprecieri pentru oameni deosebiți, din partea Asociației Culturale „Academia Națiunii Române”, la eveniment a fost prezent dl Valeriu Mocanu, președinte-fondator al Asociației. În anul Centenar, în semn de înaltă prețuire pentru contribuția la trezirea sentimentului de dragoste față de neam și țară, de unitate și respect, față de valorile culturale și spirituale ale neamului românesc, Asociația a conferit diplome acad. Valeriu Matei, acad. Mihai Cimpoi, dr.hab. Gheorghe Cojocaru, dr.hab. Vasile Bahnaru, dr. Mihai Tașcă și scriitorului Nicolae Băciuț din România.

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM