La eveniment au participat prim-vicepreședintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, reprezentanți ai Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC), Agenției Naționale Cercetare Dezvoltare (ANCD), comunității științifice, evenimentul fiind moderat de dr. Igor Cojocaru, directorul IDSI.

Dr. Igor Cojocaru a mulțumit tuturor celor care au dat curs invitației de afi prezenți la prima încercate de organizare a unei conferințe la subiectul Știința Deschisă. De asemenea, directorul a exprimat mulțumiri partenerilor, tuturor celor care au pus umărul la crearea acestei platforme în cadrul Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale, inclusiv, Academiei de Științe a Moldovei, care a fost cu suportul la zi ori de câte ori a fost necesar, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării care a înțeles că Știința Deschisă ar trebui să devină un pilon importantși de luat în calcul înprocesul de elaborarea noilor documente de politii.

 

În numele Prezidiumului AȘM, prim-vicepreședintele AȘM, acad. Ion Tighineanua felicitat organizatorii și autorii Conferinței, dar și pe cei prezenți, cu prilejul deschiderii primei ediții a unei conferințeștiințifice naționale ce vizează Știința Deschisă. Ce înseamnă aceasta și pentru cine se deschide? Știința se deschide pentru cetățean. Oștiință deschisă nu înseamnă numai acces la bazele de date, o știință deschisă înseamnă că tot procesul de realizare este deschis și transparent, a întrebat și a răspuns acad. Tighineanu, făcând în context trimitere la un document, în care era scris că Știința Deschisă trebuie să se bazeze pe accesibilitate, transparență și integritate, asigurate de colaborarea pentru excelența cercetării și o diseminare optimă a cunoștințelor. Numai în așa condiții poți să promovezi o cercetare de excelență, consideră savantul. În același context, acad. Tighineanu a făcut o relatare succintă despre participarea sa la o conferință în Japonia, unde prim-ministrul nipon a spus: „Omenirea se confruntă cu mari provocări și soarta civilizației este în mâna cercetătorilor științifici și trebuie să creăm condiții pentru cercetători ca ei să reușească să găsească soluții și civilizația să se dezvolte mai departe”. Academicianul a avut cuvinte de apreciere despre ideile de Infrastructuri deschise și partajate care, în Occident, demult sunt implementate și nu doar e-Infrastructură, dar infrastructuri de echipamente, care sunt utilizare pe larg de instituții de cercetare cointeresate. Cât privește Republica Moldova, savantul s-a arătat foarte optimist: „Șanse de a supraviețui sunt, dar noi, în primul rând, trebuie să ne schimbăm, să înțelegem că trebuie să lucrăm cu societatea. Noi trebuie să le trezim studenților interesul pentru cercetarea științifică, fiindcă cercetarea științifică este ceva foarte frumos, captivant, darnecesită devotament, dăruire și chiar dragoste”, a declarat prim-vicepreședintele AȘM, exprimând certitudinea că evenimentul va avea succes și se va bucura de multe ediții. „Iar noi împreună vom reuși în continuare să dezvoltăm știința în Republica Moldova”, a conchis acad. Tighineanu.

 

Olga Duhlicher, reprezentant al MECC, a adresat un mesaj de felicitare cu ocazia organizării și desfășurării evenimentului științific, ce are drept scop examinarea oportunităților și provocărilor cu care se confruntă comunitatea științifică din Republica Moldova cu referire la știința deschisă. Totodată, dna Duhlicher a exprimat speranța că cercetătorii și participanții la acest eveniment vor promova accesul și știința deschisă, vor prezenta situația la moment și perspectivele științei deschise în Republica Moldova, precum și vor identifica parteneriate în vederea promovării științei deschise în mediul academic.

 

Directorul IDSI, dr. Igor Cojocaru a prezentat raportul pentru perioada de 4 ani, în care IDSI a contribuit la îmbunătățirea instrumentului bibliometric național care trece într-o platformă ce se numește știu.md. Potrivit raportorului, aici vor putea fi găsite informații interesante nu doar în legătură cu personalul sau resursele umane ale sferei cercetare-dezvoltare-inovare în RM, dar și multe alte informații, precum brevetele, metodologiile, publicațiile etc. Autorii își propun să facă vizibile citările, astfel încât, într-adevăr, să poată fi urmărit impactul de care se vorbește atât de mult la ora actuală în societatea noastră.

 

Despre Știința Deschisă a vorbit și dr.hab. Elena Ungureanu, cercetător științific coordonator la Institutul de Filologie Română „B.P. Hașdeu”, dar și la IDSI. Întrebată ce este, de fapt, Știința Deschisă, ce ar trebui să înțelegem atunci când vorbim despre aceasta, de ce este necesară Știința Deschisă pentru țara noastră, cercetătoarea a relatat că Știința Deschisă este un concept nou și nu tocmai nou. „Este conceptul care, la ora actuală, își face drum în toată lumea și iată suntem și noi, în calitatea noastră de cercetători, obligați să facem față acestor provocări ale acestui concept care cere, în primul rând, deschidere, deschidere totală a cunoștințelor către publicul larg”, a subliniat dr.hab. Elena Ungureanu, iar acest lucru poate fi făcut prin toate componentele științei - rețelele naționale și internaționale de cunoștințe, sursele, codurile, informațiile deschise, informații publicate, resursele, metodologiile deschise etc. Totodată, dna Ungureanu a specificat că Știința Deschisă este conceptul promovat de lumea întreagă la ora actuală, în special de către UE, ca să fie reproduse cât mai rapid cunoștințele. În acest sens este nevoie de colaborarea intensă a tuturor cercetătorilor din cadrul instituțiilor și din alte țări, pentru a putea face rezultatul mai palpabil, mai ales ca să poată ajunge activ la utilizator și în acest sens rețeaua web este cea care favorizează accelerarea, dinamica conținutului științific extrem de important la ora actuală pentru binele întregii omeniri.  

 

Cu referire la eveniment, Elena Ungureanu a precizat că IDSI și-a propus organizarea acestei conferințe cu titlul „Știința Deschisă în Republica Moldova”, considerând că aceasta abordează o tematică importantă, despre care se vorbește foarte mult în ultima perioadă. În comunicarea sa, cercetătoarea și-a propus să ia în discuție indicatorii științei deschise, aceștia fiind foarte mulți. Cercetătoarea se va referi doar la trei indicatori destul de importanți și anume: indicatori de publicații în acces deschis, indicatori care privesc descărcările publicațiilor de către utilizatori, și numărul de vizualizări ale tuturor publicațiilor în acces deschis. „Acești indicatori, la ora actuală, încep să poată fi monitorizați de către instrumentul bibliometric național, un sistem informatic care adună toate publicațiile din revistele științifice acreditate din RM și permit aceste informații, astfel încât să se poată face și primele clasamente ale activității publicaționale ale cercetătorilor dar și măsura în care aceste publicații ajung la publicul larg”, a menționat dr.hab. Elena Ungureanu, sugerând că nu trebuie să ne temem de deschidere, de Știința Deschidă. Ceea ce se face se face pentru binele omului, pentru binele societății, iar Știința Deschisă va face un pas foarte important în acest sens, consideră cercetătoarea.

 

Printre obiectivele propuse, organizatorii și autorii comunicărilor au identificat prezentarea abordărilor contemporane privind Știința Deschisă și perspectivele pentru Republica Moldova; promovarea Accesului Deschis și a Științei Deschise; prezentarea unor rezultate inovatoare în valorificarea conținutului științific; prezentarea platformei prin reingineria instrumentelor în contextul promovăriiȘtiinței Deschise, precum și dezvoltarea de parteneriate în vederea promovării Științei Deschise în mediul academic.

 

Subiectele care au fost supuse discuțiilor au vizat Știința Deschisă ca provocare și oportunități, ca o nouă paradigmă a cercetării în era digitală. Știința Deschisă: Unde suntem și unde vrem să ajungem, s-au întrebat vorbitorii și dacă Știința Deschisă reprezintă cheltuieli sau investiții? Participanții la for au vorbit și despre suportul informațional al științei și inovării în contextul Științei Deschise, despre provocările științei deschise pentru Republica Moldova, despre reingineria instrumentelor de acces și diseminare a rezultatelor cercetării în contextul Științei Deschise și nu în ultimul rând, despre promovarea culturii de cercetare deschisă.     

În cadrul conferinței a fost lansat volumul „Știința Deschisă în Republica Moldova”. Autori: dr. hab. Gheorghe Cuciureanu, dr. Igor Cojocaru, Irina Cojocaru, dr. hab. NellyȚurcan, Mihai Grecu, dr. Alfreda Roșca, dr. Andrei Rusu, Rodica Cujba, Ion Coșuleanu, dr. hab. Elena Ungureanu, dr. hab. Vitalie Minciună.

 

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM