În urma consultării opiniei membrilor titulari și corespondenți, a opiniei colective a Secțiilor de științe, dezbaterilor în cadrul Adunării generale a membrilor titulari și corespondenți, precum și Prezidiului, Academia de Științe a aprobat o poziție vis a vis de principalul document de planificare strategică în domeniile cercetării și inovării. Astfel, examinând proiectul Programului național în domeniile cercetării și inovării (PNCI), Academia de Ştiinţe a Moldovei constată următoarele.
La Capitolul I. Descrierea situației în domeniu și identificarea problemelor
1. Analiza situației în domeniul cercetării și inovării este prezentată incomplet și subiectiv, fiind axată în special pe unele puncte nefavorabile, precum datele statistice și clasamentele internaționale din ultimii 2 ani. În descrierea situației în domeniul cercetării și inovării lipsește analiza SWOT (punctele forte, punctele slabe, oportunităţi şi restrângeri). În acest context trebuie de menționat că analiza respectivă se cere a fi inclusă în documentele de politici conform HG Nr. 33 din 11.01.2007 „Cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici”, în scopul perfecţionării procesului decizional, precum și elaborării unor politici adecvate.
De asemenea, va fi oportună realizarea unui studiu aprofundat, care să se bazeze pe analiza scorului și poziției Republicii Moldova în topurile de competitivitate inovațională și de sofisticare a afacerilor, în corelație cu metodologia Forumului Economic Mondial.
Totodată, este important de subliniat că evaluarea efectuată de un grup de experți internaționali, în cadrul Facilității de Suport a Politicilor (H2020 Policy Support Facility) conține și referinţe la unele puncte forte din sistemul de C-D, printre care, de exemplu, faptul că institute de cercetare din Moldova au primit o recunoaștere științifică internațională în domeniile lor de cercetare, inclusiv Institutul de Fizică Aplicată, Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii, Institutul de Chimie, Institutul de Matematică şi Informatică etc.
În textul proiectului Programului în cauză pot fi depistate propoziţii şi sintagme neclare, incorecte și contradictorii. De exemplu, la p.7 propoziţia „Prezentul Program național în domeniile cercetării și inovării (Program) pornește de la premisa că, cheltuielile pentru cercetare și inovare trebuie considerate a fi mai degrabă investiții naționale, decât cheltuieli bugetare” are un caracter declarativ, întrând în contradicție cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 și clasificația bugetară, aprobată prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 208 din 24.12.2015, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, documentul conține afirmația că prin existența a două Strategii sectoriale, Strategia de Cercetare-Dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020, aprobată prin HG. nr. 920 din 07.11.2014 și Strategia Inovaţională a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 „Inovaţii pentru Competitivitate”, aprobată prin HG. nr. 952 din 27.11.2013 a fost creată fragmentarea sistemului C-I (p.11). În acelaşi timp, din momentul intrării în vigoare a Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2019-2022 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia se prevede abrogarea numai a Strategiei de Cercetare-Dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020. În acest context, scopul elaborării Programului menționat privind unificarea într-un singur document de politici a tuturor aspectelor ce țin de domeniile cercetării și inovării nu va fi atins.
Definirea noțiunii „specializării inteligente” introdusă de autorii în acest document se regăsește în notă de subsol, dar nu în textul Programului, cea ce creează dificultăți în procesul studierii, precum și înțelegerii conținutului documentului.
De asemenea, creează o confuzie de înţelegere noutatea acestui document de politici, care, în opinia autorilor, constă: „În determinarea unor direcții de finanțare care corespund domeniilor prioritate din domeniile cercetării si inovării, în vederea asigurării unui proces eficient de finanțare”(p.17). În acest context, trebuie de menționat că documentul nu conține mecanismul clar de finanțare a sectorului cercetării și inovării pentru anii 2019-2022, utilizând concomitent sintagma „direcțiile strategice ale activității din sfera științei și inovării”, sintagma “direcțiile prioritare de specializare inteligentă”, precum și sintagma „direcții de finanțare în cadrul Programului Național”. Este necesară introducerea în textul documentului a listei noțiunilor cu definirea lor. Realizarea exercițiului în cauză inevitabil se va solda cu reducerea sintagmelor utilizate.
De menționat caracterul categoric şi nefundamentat al afirmaţiei: „până în anul 2022, sistemul naţional de C-I va deveni unul eficient şi competitiv, recunoscut drept sursă de prosperitate, generând cunoştinţele necesare pentru formarea unui capital uman de o calificare înaltă, oferind soluţii la problemele cu care se confruntă societatea şi bucurându-se de recunoaştere internaţională”, care este în contradicţie cu constatarea, conţinută în Compartimentul I al Programului: „cheltuielile pentru cercetare şi inovare per capita însumează aproximativ 6.6 Euro, de 80 de ori mai puţin decât media UE. În aceste condiţii de finanţare e greu să concepem o traiectorie de dezvoltare accelerată a domeniului, sau raliere la obiectivele ţintă europene de finanţare a cercetării-inovării” (p. 8). Aceste şi alte vulnerabilităţi ale sectorului C-I, remarcate în Program, credem, reprezintă bariere substanţiale în dezvoltarea sectorului C-I.
Textul documentului, în varianta examinată, cu toată aprecierea atenţiei acordate îmbunătăţirii guvernanţei şi sporirii eficienţei sistemului C-I, în special, promovării specializării inteligente, este mai puţin consistent în ceea ce priveşte dezvoltarea ştiinţei vizând sfera spirituală, consolidarea spaţiului valoric, problemele de ordin societal. Considerăm că acestea ar trebui să se regăsească în lista acțiunilor prioritare ale Programului, de rând cu celelalte, menționate la punctul 16.
Concomitent, constatăm că Programul reflectă insuficient acţiunile ce ţin de suportul acordat de către institutele de cercetare în procesul de elaborare a politicilor publice, precum şi domeniile de cercetare ale ştiinţelor sociale şi economice.
În general, există necesitatea conceptualizării clare a esenţei documentului, în textul acestuia urmând să fie excluse confuziile de ordin terminologic, atunci când se fac referiri la noţiuni precum ar fi: priorităţi, direcţii prioritare, direcţii strategice etc.
Astfel, Codul cu privire la ştiinţă şi inovare (art. 27), defineşte Programul naţional în domeniile cercetării şi inovării ca “principalul document de politici prin care Guvernul stabileşte priorităţile şi obiectivele de dezvoltare în domeniile cercetării şi inovării pentru o durată de 4 ani …”.
Proiectul însă nu oferă claritate privitor la “priorităţile … de dezvoltare în domeniile cercetării şi inovării”, care urmează a fi aprobate de Guvern, utilizând concomitent această noţiune în context diferit, fapt ce poate provoca incertitudini pentru persoanele interesate. De exemplu, în p. 16 al Programului Naţional se face referinţă la „Direcţiile strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării” şi la „Direcţiile prioritare de specializare inteligentă”.
Utilizarea noţiunii „prioritate” în diverse contexte creează impresia utilizării „la întâmplare” a acesteia. De exemplu, printre problemele identificate de autori (p. 15 din proiect) este menţionată şi „Lipsa convergenţei dintre priorităţile activităţilor de cercetare-inovare din sectorul public şi necesităţile socio-economice ale ţării; “PNCI susţine direcţiile strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării, care corespund priorităţilor de politici sectoriale pe termen mediu, elaborate de Guvern” (p. 16 din proiect); “Noutatea care se propune în acest document de politici, în vederea asigurării unui proces eficient de finanţare, constă în determinarea unor direcţii de finanţare care corespund domeniilor prioritare din domeniile cercetării si inovării” (p. 17 din proiect); “…vor fi identificate noile priorităţi naţionale de cercetare-inovare pentru anii 2021-2027” (II. Scopul, obiectivele generale şi specifice ale Programului); „priorităţi pe termen mediu aprobate de Guvern” (III. Acţiunile ce urmează a fi întreprinse, Obiectiv general I: Îmbunătăţirea guvernanţei şi sporirea eficienţei sistemului de C-I, acţiunea 1.1.1); “priorităţi de specializare inteligentă” (Obiectiv general IV: C-I pentru necesităţile socio-economice, acţiunea 4.1.1; Obiectiv general V: Politică coerentă de cooperare europeană şi internaţională, acţiunea 5.2.1).
Reamintim că, în conformitate cu Codul cui privire la ştiinţă şi inovare, în redacţia actuală (art. 50), priorităţile strategice ale domeniilor cercetării şi inovării se identifică în funcţie de necesităţile de dezvoltare a ţării, de potenţialul existent, avantajul competitiv şi evoluţiile factorilor externi ce determină dezvoltarea, prin Programul naţional şi strategiile de dezvoltare sectoriale, în urma unui exerciţiu amplu de consultare publică.
Este important de subliniat că, în document, unele din direcțiile prioritare de specializare inteligentă, identificate în cadrul proiectului pilot realizat de către Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene și un grup de experți naționali, printre care: agricultura și prelucrarea produselor alimentare, precum și textile, îmbrăcăminte, încălțăminte și articole din piele, în conformitate cu clasificarea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a industriilor de producere, sunt atribuite categoriei tehnologiilor joase. Actualmente, categoria în cauză predomină în produsele de intensitate tehnologică din țară. Vom menționa că toată concentrarea cercetării în jurul lor va aduce la stagnarea cercetărilor din țară. Mai mult ca atât, procesul de specializare inteligentă, actualmente, este la etapa incipientă, urmând a fi realizat procesul de descoperire antreprenorială.
Nu este clar din care considerente cercetarea fundamentală, dar nu cea aplicativă, ori, eventual, un echilibru între ele, este stabilită în calitate de activitate prioritară pentru orice domeniu, având în vedere accentuarea racordării cercetării și inovării la necesitățile de dezvoltare socioeconomică a țării, stabilită în document.
Unele prevederi ale Programului în discuţie nu corespund realității, cum ar fi, de exemplu, afirmarea de la p. 15 privind „valoare redusă atribuită C-I în cadrul politicilor guvernamentale și programelor sectoriale”. În acest context pot fi consultate strategiile de cheltuieli pe sectorul Știință şi inovare (CBTM 2018-2020, CBTM 2019-2021).
La Capitolul II. Scopul, obiectivele generale și specifice ale Programului
În proiectul Programului se menţionează că „Activităţile de cercetare - inovare se vor realiza, în perioada 2019-2020, în baza direcţiilor strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării adoptate prin Hotărârea Parlamentului nr. 150 din 14.06.2013” şi că în aceeaşi perioadă, „printr-un vast exerciţiu participativ … vor fi identificate noile priorităţi naţionale de cercetare-inovare pentru anii 2021-2027”.
În opinia autorilor Programului propus pentru avizare, acesta “… vine cu o viziune integratoare asupra cercetării – inovării, depăşind … fragmentarea creată prin existenţa a două Strategii sectoriale”, Strategia de Cercetare-Dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020, aprobată prin HG. nr. 920 din 07.11.2014 şi Strategia Inovaţională a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 „Inovaţii pentru Competitivitate”, aprobată prin HG. nr. 952 din 27.11.2013. Cu toate acestea, în proiectul Hotărârii Guvernului Cu privire la aprobarea Programului naţional în domeniile cercetării şi inovării pentru anii 2019-2022 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia, se menţionează că la data intrării în vigoare a acestei Hotărâri, se va abroga doar Hotărârea Guvernului nr. 920/2014 cu privire la aprobarea Strategiei de cercetare Dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020.
Obiectivele specifice stabilite în document nu expun rezultatele concrete şi măsurabile, cea ce nu va permite evaluarea eficienţei implementării politicilor în viitor. Trebuie de menționat că cerințele respective față de obiective se regăsesc în HG Nr. 33 din 11.01.2007 „Cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici”. Documentul nominalizat prevede, la fel, stabilirea etapelor şi termenilor de implementare pentru obiectivele specifice, care nu au fost identificate în Program în urma examinării.
În plus, unele obiective sunt formulate foarte vag, bunăoară obiectivul 3.1: „Elaborarea unei viziuni pe termen scurt și mediu de dezvoltare a infrastructurii naționale de cercetare”. Din punctul nostru de vedere viziunea respectivă deja ar trebui să fie incorporată în conținutul Programului.
În Program sunt planificate nişte obiective care deja sunt în proces de desfăşurare, fiind stabilite în documentele de politici în vigoare, inclusiv:
- Creșterea ponderii tinerilor în numărul total de cercetători,
- Dezvoltarea colaborării cu reprezentanții diasporei științifice,
- Crearea clusterelor în domeniile cercetării, inovării și transferului tehnologic,
- Conectarea infrastructurii de cercetare din RM la infrastructurile paneuropene,
- Fortificarea infrastructurii-suport pentru activitățile de transfer tehnologic și a celor inovaționale,
- Valorificarea oportunităților ce rezidă din statutul de țară asociată la H2020
În acest context, documentul nu aduce plus valoare pentru dezvoltarea domeniilor C-D.
La Capitolul III. Acțiunile ce urmează să fie întreprinse
În Program sunt planificate unele acțiuni sau unele măsuri care fac parte de planul instituțional de dezvoltate a MECC/ANCD/ANACEC, instituției de cercetare, după caz, dar nu a Programului Național, inclusiv:
- Elaborarea propunerilor de proiecte de cercetare conform direcțiilor strategice şi a priorităților pe termen mediu aprobate de Guvern,
- Elaborarea și aprobarea metodologiei de finanțare instituțională,
- Elaborarea și aprobarea metodologiei de finanțare a proiectelor,
- Lansarea apelurilor de proiecte de cercetare pentru o perioadă de 3 ani,
- Realizarea instruirilor privind managementul proiectelor,
- Evaluarea propunerilor de proiecte de cercetare,
- Întocmirea rapoartelor de implementare a proiectelor de cercetare,
- Elaborarea unei noi metodologii de evaluare a organizațiilor din sfera științei și inovării
- Evaluarea națională/internațională a școlilor doctorale etc.
În perspectiva unei eventuale revizuiri a proiectului se propune a completa Obiectivul general IV: C-I pentru necesitățile socio-economice, Obiectiv specific 4.1 Dezvoltarea instrumentelor pentru transferul cunoştinţelor şi rezultatelor ştiinţifice către potenţialii utilizatori cu punctele suplimentare, după cum urmează:
4.1.5 Lansarea unui program de finanţare a proiectelor de cercetare pentru sporirea participării sectorului C-I în procesul de elaborare, implementare şi monitorizare a politicilor publice naţionale şi sectoriale (politici bazate pe argumente ştiinţifice);
La compartimentul VI. Indicatori de progres şi performanţă, Tabel de monitorizare, Punctul 4, indicatori de monitorizare recomandăm completarea textului cu următoarele:
Metodologia pentru ştiinţele economice şi sociale cu privire la inserarea şi direcţionarea rezultatelor cercetărilor, în mod optim, în procesul de elaborare a politicilor socio-economice; Programul proiectelor de cercetare de asigurare analitico-ştiinţifică a politicilor publice.
La Capitolul IV. Rezultatele scontate
Unele rezultate scontate au caracter declarativ, dintre care: creșterea volumului de investiții private în activități de C-I, precum și sporirea gradului de implementare în practică a rezultatelor cercetării. Realizarea acestora nu poate fi asigurată fără crearea masei critice de întreprinderi inovaționale în țară, dezvoltarea capitalului de risc (venture) etc. Toate luate în ansamblu presupun elaborarea unor mecanisme și măsuri economice, și a cadrului normativ respectiv, care nu se regăsesc în Program.
La Capitolul V. Indicatori de progres şi performanţă
Documentul nu stabilește deosebire între acţiunile ce urmează a fi întreprinse și indicatori de progres şi performanţă, care deja au fost caracterizate în Capitolul III. În plus, ele nu sunt măsurabile ceea ce, la fel, nu va permite evaluarea eficienţei implementării politicilor în viitor.
Ţinând cont de totalitatea carențelor expuse mai sus, Academia de Științe a Moldovei nu susține promovarea, în redacţia actuală, a Proiectului Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2019-2022 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia. La baza proiectului documentului examinat este observat neajunsul viziunii strategice și chibzuinței.
Suntem de părerea că se impune realizarea următoarelor acțiuni:
1. Asumarea de către comunitatea științifică a responsabilității de a realiza cercetări științifice temeinice, atât cu caracter fundamental, cât și aplicativ, precum și de a propune căi de soluționare a necesităților (provocărilor) identificate, contribuind astfel la realizarea PNCI.
2. Aprobarea de către Guvern a noilor priorităților strategice ale domeniilor cercetării și inovării, elaborate în temeiul art. 50 a Codului cu privire la știință și inovare și abrogarea Hotărârii Parlamentului nr. 150 din 14.06.2013, care stipulează direcțiile strategice ale activității din sfera științei și inovării pentru anii 2013–2020. Aceste acțiuni vor asigura sincronizarea și pregătirea documentelor de planificare strategică ale țării, inclusiv cu viitorul Program Comunitar al UE Horizon Europe.
3. Abrogarea Strategiei inovaționale a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 952 din 27.11.2013, alături de Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 920 din 7.11.2014 și integrarea componentei inovaționale în PNCI, în vederea asigurării reale a unei viziuni integratoare dintre cercetare și inovare.
4. Revizuirea și regândirea fundamentală a PNCI și planului de implementare a acestuia prin prisma argumentelor și propunerilor expuse în prezentul aviz.
Planul de acțiuni va asigura sincronizarea cu noul conținut al PNCI, precum și cu Programul Comunitar Horizon Europe. Acțiunile urmează să ia în calcul perioada de pregătire a comunității științifice din țară la noile rigori și priorități europene și integrarea în noile structuri ale Spațiului European de Cercetare. Astfel, în planul de acțiuni urmează să se identifice acțiuni noi, iar durata acestora urmează să fie reevaluată prin prisma argumentelor enunțate.
5. PNCI urmează să incorporeze integral viziunea și recomandările (cele 7 mesaje de politici și 24 recomandări) experților independenți din cadrul evaluării colegiale (peer-review) a sistemului de cercetare și inovare a țării.
6. Asigurarea unui trend ascendent de finanțare a domeniilor și examinarea unui concept îmbunătățit de salarizare a cercetătorilor, inclusiv cel propus de către Academia de Științe a Moldovei.
7. Eliminarea din proiect a prevederilor ce vizează Oficiului Republicii Moldova pentru Știință și Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană, care nu face parte din obiectul de reglementare a PNCI. Hotărârea Guvernului nr.790 din 22 octombrie 2012 condiționează existența MOST în cadrul Oficiul pentru Știință și Tehnologie a României (ROST). Abrogarea hotărârii nominalizate fără aprobarea unei hotărâri noi va periclita activitatea MOST, precum și va necesita reexaminarea acesteia de către autoritățile responsabile a României.
Academia de Științe a Moldovei își exprimă disponibilitatea față de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării de a contribui în detalii la elucidarea şi eliminarea carențelor proiectului, precum și de a îmbunătăți substanțial conținutul acestuia.
Academia de Științe a Moldovei propune crearea unui grup mixt de lucru, în care să se regăsească principalii actori din domeniu şi care să conlucreze pentru rescrierea documentului discutat.
În urma întreprinderii acțiunilor nominalizate, Academia de Științe a Moldovei va examina noul PNCI și se va expune asupra aprobării acestuia.
Președintele Academiei de Științe a Moldovei,
Academician Gheorghe DUCA |