Academia de Științe a Moldovei a găzduit, la 15 octombrie 2018, Conferința științifică dedicata împlinirii a 90 de ani de la nașterea scriitorului și academicianului Ion Druță, eveniment organizat de Institutul de Filologie Română „B.P.Hașdeu”. La manifestare a participat conducerea Academiei, Secretarul de stat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, dr. Elena Belei, reprezentanți ai mediului academic și universitar, scriitori, critici și istorici literari, persoane interesate.
„Ne-am adunat aici cu un prilej deosebit. E vorba de cinstirea celei de-a 90-a aniversări a maestrului Ion Druță, un mare scriitor al contemporanității noastre, care a schimbat completamente paradigma literară în anii 1960, ani buni pentru literatura română din Basarabia de la înregistrarea sub formă de cronică exterioară la lumea lăuntrică a personajului, omului și, bineînțeles, că s-a impus cu un dar deosebit de povestitor în linie tradițională sadoveniană pe care noi o cunoaștem și care l-a modelat ca scriitor”, a menționat în cuvântul său inaugural Mihai Cimpoi, critic și istoric literar, aflat și pe post de moderator al evenimentului. Nu în ultimul rând, acad. Cimpoi a subliniat că începând cu „Casa mare” și continuând până la „Căsuța de la Răscruce”, Ion Druță ne-a întors la valorile sacre. „Bineînțeles că nu este de neglijat participarea lui la renașterea națională, în calitate de lider de opinie, de vârf, așa cum mai obișnuim să spunem noi și care a exprimat în fond adevărul despre ființa noastră, limba română, despre ceea ce prezentăm noi în acest spațiu pe care el l-a personificat în Câmpia Sorocii, „Balade din câmpie”, a mai precizat criticul literar. Acad. Cimpoi a exprimat regretul că scriitorul nu a ajuns la eveniment, deși se știa că e pornit spre Chișinău, dar a rămas cu speranța că vor ajunge la el cele vorbite la conferință. I-a dorit scriitorului succese, inspirație, sănătate de care el are nevoie.
În deschiderea Conferinței, președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca a ținut un discurs dedicat nonagenarului, dar nu înainte de a mulțumi organizatorilor conferinței, reiterând regretul lipsei protagonistului la eveniment, pentru că se știa că maestrul Druță va veni la Chișinău, de Hramul Orașului. „Vreau să vă să spun că maestrul Ion Druță este o personalitate, o valoare națională, despre care trebuie de vorbit și de la care trebuie foarte mult de învățat și noi ne mândrim cu aceasta. Ne pare foarte bine că a ajuns la vârsta de 90 de ani și este încă în plină forță”, a subliniat președintele AȘM, dorindu-i scriitorului să trăiască mulți ani, să ajungă la 100 de ani și mai mult, pentru că țara, oamenii, cu frământările și problemele cu care se confruntă, are nevoie de el.
„Scriitorul Ion Druţă, mare creator de opere perene, a făcut să se vorbească, în literatura noastră, despre o întreagă epocă a lui Ion Druţă, care se așterne prin viața și creația acestui mare maestru în raport şi în context cu viaţa poporului său. În epoca lui Ion Druţă, complexă şi controversată, s-au întâmplat de toate – răzvrătire şi cenzură, luptă şi cedare, victorii şi eşecuri, adevăr şi minciună, bine şi rău, iubire şi ură. Această dramatică epocă se face, însă, remarcată prin strălucirea unui talent inedit „de poet al prozei” – Ion Druţă”, se arată în discursul președintelui Duca. (Discurs integral).
Participanții la conferință au fost salutați și de Secretarul de stat al MECC, dr. Elena Belei, care a exprimat onoarea de a participa aproape săptămânal, în această sală, în acest edificiu, la evenimente științifice, constatând că Institutul de Filologie este unul dintre cele mai prolifice în acest sens, dar, este adevărat, și ocaziile sunt frumoase. „Această întâmplare de a vorbi despre marele maestru Ion Druță îmi dă un fior la limita fricii. Nu mi-am închipuit când citeam „Frunze de dor” sau învățam la școală că voi ajunge să-l cinstesc pe marele maestru, transmițându-i online un mesaj de sănătate și parcă anticipând zâmbetul amar al dumnealui”, a declarat oficialul. Druță este un vindecător de suflete, a spus Secretarul de stat, iar cu biciuială, cu puțină aciditate, cu vorbă blândă, cu exemple, cu suflete zbuciumate, Druță vine indiferent de vârsta, viziunea, tendința, vectorul și alte tot felul de criterii moderne să ne arate că indiferent de timpurile în care trăim, cea mai mare luptă pe care o facem, o ducem, este cu noi înșine. „Sigur că ne-am fi dorit să fie prezent astăzi, l-am așteptat și îl așteptăm în continuare. Ministerul Educației Culturii și Cercetării, care mai nou se îngrijește de anumite aspecte în cercetarea fundamentală, în special, cea care ține de sufletele noastre, mă refer la literatură, vine cu un mesaj de felicitare, către marele maestru - a făcut, într-un gest destul de semnificativ, la 3 septembrie, care în mod fericit a coincis cu începutul anului școlar, anul care, la prima lecție, învățăceii, pentru 45 de minute, l-au descoperit pe marele Ion Druță. Au încercat să înțeleagă la nivel de 6-7 ani cine este, cine a fost, cine vom fi noi grație operei marelui scriitor”, a specificat Secretarul de stat Belei.
Secretarul de stat a felicitat Academia de Științe, Institutul de Filologie pentru nobila intenție de a organiza acest frumos eveniment. „Suntem siguri că este mult prea puțin ceea ce se întâmplă astăzi, dar să ne reamintim, să-l recitim, să-l cinstim pe Ion Druță și să încercăm măcar puțin să-i urmăm povețele. Avem probabil în timpurile grele pe care le ducem mai multe reproșuri, dar Druță ne-a învățat să ne împăcăm cu noi înșine. Druță ne învață să privim înainte, sperăm să ne reușească și măcar puțin să fim demni de ceea ce ne-a învățat în opera sa”, a remarcat demnitarul, or, a cinsti înaintașii este una din valorile cu care neamul nostru se mândrește.
Startul comunicărilor științifice a fost dat de către acad. Mihai Cimpoi, care a conferențiat la subiectul „Ion Druță – nostalgia adevărului întreg (memoralistica). Academicianul s-a referit la cele mai recente cărți ale sale - „Grădina Domnului”, (două volume) și „Căsuța de la Răscruce” pe care el le crede un fel de sinteză a operei sale. Criticul literar relevă faptul că Ion Druță vine cu anumite precizări, nuanțări, nuanțări la adevăruri. Druță vrea să le spună adevărul întreg și abordează bineînțeles și niște teme tabu, teme care au fost tabu foarte mult timp, în special, tema deportărilor, înstrăinării noastre în perioada postbelică. Totodată, acad. Cimpoi a vorbit și despre câteva întoarceri la puterea a treia sau a patra. „O întoarcere sentimentală la cele întâmplate și pătimite de el, știm că Druță nu a dus lipsă de asemenea întâmplări dramatice. O întoarcere mai specială la punctul genezei, al biografiei sale de creație, mai simplu zis, la locul de pornire, identificată cu „Căsuța de la Răscruce”. Abordează tragica temă a deportărilor și mai largă problemă înstrăinării de vatră, de matricele noastre stilistică de limbă. Și cea de-a patra întoarcere, una pe care îi interesează în mod deosebit pe cercetătorii operei sale, este întoarcerea la lumea imaginară care nu este plăzmuită de el și care nu-i decât lumea druțiană, lume text, text românesc, nuvelistic, eseistic”, a punctat acad. Cimpoi.
Dr. hab. Ion Ciocanu a prezentat comunicarea „Permanența lui Ion Druță în viața societății noastre”, în care avorbit despre „Frunze de dor”, ca o breșă în toată literatura moldovenească, cum îi ziceam atunci, literatura din Basarabia, în varianta Barschi. Druță, prin „Frunze de dor” a făcut o adevărată revoluție în proza noastră de după război, a spus criticul literar, fiind sigur că vremea le pune pe toate la loc. „Și dacă noi începem acum a discuta dacă e un clasic viu sau nu, probabil, o să greșim, majoritatea cel puțin. Lăsăm timpul să-și facă datoria, dar noi să apreciem la justa valoare tot ce ne-a dat prețios Ion Druță”, a conchis filologul.
Conf. univ. dr. Nina Corcinschi a afirmat că editarea, în 1957, a romanului „Frunze de dor”, de Ion Druță, a fost cu adevărat o revelație literară, o apariție aproape inexplicabilă dacă luăm în calcul atât realitățile literare, cât și lipsa de experiență artistică a scriitorului. În comunicarea sa „Ion Druță și restabilirea convenției romanului doric în Basarabia”, conf. Corcinschi a menționat că romanul lui Ion Druță face o primă breșă masivă în edificiul îndoctrinat și betonat al literaturii postbelice din RSSM, autorul readucând firescul într-un spațiu literar din care fuseseră șterse reperele esențiale ale umanului. „Cu acest roman Ion Druță repunea genul epic în drepturile sale legitime, firești, reinstaura construcția dorică în literatura basarabeană, viața intimă a personajelor fiind elementul său constructiv de bază”, a subliniat cercetătoarea.
A încheiat sesiunea de comunicări științifice dr.hab. Andrei Țurcanu care a prezentat conferința „Biserica albă” între melancolia imperială și genezele autohtone. „Biserica albă”, spune criticul literar, este romanul doric al literaturii române din Basarabia cel mai structurat artistic, cu deschideri multiple de sens și cu o extraordinară încărcătură umană, afectivă și spirituală. Cercetătorul consideră că în spațiul public „Biserica albă” este un roman ca și cum inexistent, ocolit pe nedrept de critica literară, de programele școlare și de cele universitare. „E un lucru regretabil care ar trebui de urgență reparat. După „Clopotnița”, în romanul „Biserica albă”, apărut în 1983, Ion Druță mai face o tentativă de a echilibra masculinul și femininul într-un centru de rezistență națională. Romanul încearcă să reînnoade firul continuității, asociind voinicia în bătălie, smerenia creștină și căldura ocrotitoare a maternității într-o parabolă a unui neam care, sub tăvălugurile istoriei, își păstrează cu o îndârjire eroică temeiurile vitale și spirituale”, a reliefat dr.hab. Țurcanu.
La finele conferinței, acad. Mihai Cimpoi a adus mulțumiri conducerii AȘM, reprezentantului MECC pentru prezență la eveniment, vorbitorilor pentru comunicările interesante, dar și tuturor participanților care s-au arătat interesati de opera druțiană. I-a dorit încă o dată omagiatului Ion Druță sănătate, succese și inspirație, că de asta are nevoie un scriitor.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
|
