Congresul National al Istoricilor Români, desfășurat la Iași, sub auspiciile Anului Centenar

2018-10-09
 

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a găzduit, în perioada 29 august - 1 septembrie 2018, Congresul National al Istoricilor Români, ediția a II-a. Cel de-al doilea Congres al Istoricilor Români și-a ținut lucrările într-un an cu semnificație istorică deosebită, când toată suflarea românească marchează Centenarul Marii Uniri. Evenimentul a fost organizat de Academia Româna și Comitetul Național al Istoricilor Români și deloc întâmplător faptul că organizatorii au optat ca ediția din acest an, când sărbătorim un veac de la făurirea României Mari, să se desfășoare anume la Iași, considerat oraș al unității naționale, „citadelă cultural-națională cu deschidere europeană și mondială, în sediul celei mai vechi universități moderne a națiuni române, Capitala Moldovei, unde Mihail Kogălniceanu deschidea, încă la 1843, primul Curs de istorie națională”.

Congresul a reunit peste 400 de specialiști, academicieni, profesori universitari, cercetători, muzeografi, bibliotecari și arhiviști  din țară, dar și din varii centre academice europene. La reuniunea istoricilor români a participat și colaboratorii Institutului de Istorie, în număr de 32 de istorici, institutul de cercetare din Republica Moldova numărându-se și printre organizatorii acestui înalt for științific. Cercetătorii noștri au prezentat comunicări științifice în secţiuni, au participat la mese rotunde, au lansat mai multe volume de carte.
 
În context menționăm că, în Sala Pașilor Pierduți a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, acad. Valeriu Pasat, editorul memoriilor din gulag ale Eufrosiniei Kersnovski, iniţiatorul unor manifestări comemorative consacrate acestui tragic destin, a vernisat Expoziția „Fațetele stalinismului în Basarabia”, documente, desene, memorii din gulag ale unei basarabence, amintind despre cât de important e să ne cunoaştem trecutul şi să nu uităm prin ce calvar a trecut poporul nostru. „În general, în istorie avem mulți care și-au scris memoriile, dar, putem, practic, să numărăm pe degete niște oameni care au desenat ceea ce au văzut, adică au fotografiat, așa la figurat. Eufrosinia Kersnovski este pentru noi, pentru istorici, o sursă foarte importantă, fiindcă, în, primul rând, a descris viața pe care a trecut-o timp de 11 ani de zile, a descris și a însemnat pentru noi, pentru basarabeni sovietizarea Basarabiei și concluzia la care a ajuns ea ca astfel de experimente pe sama oamenilor, cum a fost regimul sovietic, nu trebuie să se mai repete”, a declarat acad. Pasat.  
 
Președinte de onoare al Comitetului științific al Congresului a fost reputatul om de știință, acad. Dan Berindei, președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române, iar președinte executiv - acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române, două personalități ale istoriografiei naționale, două nume sonore de savanți istorici care reprezentă două centre elitare de cercetare din București și, respectiv, Iași. Conf.univ., dr.hab. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie din Republica Moldova, a fost membru al Comitetului științific, alături de prof.univ.dr. Ioan Bolovan, director al Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, prof.univ.dr. Gheorghe Cliveti, director al Institutului de Istorie „A.D.Xenopol” Iaşi, prof.univ.dr. Daniel Şandru, director al Departamentului Centenar din cadrul Primăriei Municipiului Iaşi, dar și alte nume de rezonanță din domeniu.
 
Potrivit organizatorilor, pe parcursul celor patru zile ale manifestării științifice au fost susținute în plen, pe secțiuni, în cadrul meselor rotunde și prelegerilor 240 de comunicări, desfășurate în 14 amfiteatre și săli de curs din cadrul universității ieșene, majoritatea din ele fiind dedicate premiselor, înfăptuirii și consolidării României Întregite, evenimentelor din ultima 100 de ani de istorie românească. Conform aceleiași surse, foarte importante și interesante, prin noutățile aduse în discuție, s-au dovedit a fi secțiunile dedicate Basarabiei și Bucovinei, ca provincii românești. Istoriei Basarabiei i-au fost dedicate patru module, ce au trecut în revistă diferite aspecte din anii 1812 până în prezent, o contribuție deosebită, în acest sens, fiind atribuită istoricilor din Chișinău, cercetătorilor din cadrul Institutului de Istorie, prezenți în număr impresionant la eveniment.
 
Lista cercetătorilor de la Institutul de Istorie și temele prezentate la Congresul Istoricilor Români, Ediția a II-a, Iași 2018, o găsiți aici
 
Congresul Istoricilor Români are aloc o data la doi ani. Prima ediție a reuniunii a avut loc în 2016, la Cluj-Napoca, când rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, acad. Ioan Aurel Pop lansa ideea organizării, peste doi ani, a unui Congres Național al Istoricilor Români, nu numai în România, ci și acolo unde locuiesc, studiază, publică și predau conaționalii din străinătate, din țările Europei vestice, în cele două Americi, până în Asia, Africa sau Australia. Tot atunci, s-a votat ca următorul Congres, adică cel din 2018, să se desfășoare la Iași, orașul unității naționale, iar lucrările manifestării științifice să fie desfășurate sub auspiciile Anului Centenar.
 
 
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM