Academia de Ştiinţe a Moldovei a examinat proiectul Regulamentului provizoriu cu privire la organizarea concursurilor şi monitorizarea proiectelor de cercetare-inovare şi vă comunică următoarele:

În viziunea noastră, acest regulament este conceput în baza sistemului de cercetare existent până la modificările şi completările introduse în Codul cu privire la știință și inovare. Respectiv, demararea unor concursuri de proiecte trebuie să fie precedată de stabilirea cu certitudine a mecanismului de funcţionare a sistemului de cercetare în condiții noi. Chiar şi calitatea „provizorie” a regulamentului nu permite sfidarea noii legislaţii în domeniul cercetării-dezvoltării.

I. Aşadar, în calitate de raţionamente de ordin general:

Conform alineatului (1) al articolului 52 al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare nr. 259-XV din 15 iulie 2004 cu modificările şi completările ulterioare, selectarea proiectelor din domeniile cercetării şi inovării pentru implementare şi susţinere financiară se efectuează prin concurs public anunţat de către Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare, în baza metodologiei de finanţare a proiectelor din domeniile cercetării şi inovării, aprobată de Guvern. Deci, elaborarea unui astfel de regulament trebuie să fie precedată de elaborarea şi adoptarea metodologiei de finanţare a proiectelor din domeniile cercetării şi inovării.

Respectiva metodologie, printre alte noţiuni, trebuie să interpreteze cu certitudine conţinutul noţiunii „finanțarea instituțională”. În formula anterioară, se prevedea şi finanțarea instituțională, care includea proiectele de cercetare instituțională, în baza cărora şi era stabilită lista statelor de personal a institutelor de cercetare. Proiectul în discuţie nu operează cu noțiunea de proiecte instituționale, respectiv nu oferă claritate procesului de stabilire a statelor de personal a organizaţilor din domeniul cercetării şi inovării. Respectiv, nu este clar sensul noţiunii „angajatul titular al organizației-executor” stipulată în punctul 9 lit. d).

În legătură cu aceasta, este necesar ca să fie descrisă şi explicată din punct de vedere juridic noțiunea de „grup de cercetători științifici”, pentru a-i asigura legalitatea. Această noţiune reprezintă o noutate în structura organizațiilor științifice, datorită cărui fapt este necesară o precizare a statutului juridic, în perspectiva asigurării funcționalității, oportunităţilor de elaborare și prezentare a propunerilor de proiecte. 

Metodologia trebuie să stabilească explicit tipurile de proiecte din domeniile cercetare şi inovare şi condiţiile concursului pentru fiecare tip de proiect. În acelaşi document se cere stabilirea subiecţilor din domeniile cercetării şi dezvoltării care vor avea dreptul de a participa la concursurile de proiecte.

De asemenea, metodologia trebuie să clarifice şi să facă distincție exactă între noţiunile de „expertizare” şi de „evaluare”. Or, în proiectul regulamentului provizoriu, acestea se confundă.

Este necesar, de asemenea, să fie prevăzut şi mecanismul de conlucrare a ANCD cu ministerele de profil şi secţiile din cadrul Academiei de Ştiinţe.

II. Drept propuneri de ordin particular:

1. În noţiunile generale, punctul 1 al proiectului Regulamentului după cuvintele „pct. 8 alin.22 din” se propune a fi completat cu cuvintele „Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi Dezvoltare”.

2. În punctul 4, înainte de expunerea noțiunii de „cercetare fundamentală”, considerăm necesară includerea definiţiei noțiunii „cercetare științifică”, iar sintagma „care cuprind lucrări originale realizate pentru a obţine cunoştinţe noi” trebuie exclusă sau reformulată.
- lit. a) sintagma “sau aplicativitatea lor” de exclus,
- lit. b) al punctului 4 face referinţă la „cercetarea aplicată”. De menționat că, în redacția Legii RM 190 din 21.09., este utilizată sintagma „cercetare aplicativă”.

3. În punctul 5 lit. a) de expus în următoarea redacţie: “a) armonizării standardelor naționale cu cele internaționale”, deoarece noi ne aliniem la standardele internaționale și nu invers.

4. La punctul 7 trebuie de menționat că apelul făcut public va conține toată informația referitoare la concurs și nu doar calendarul.

5. La punctul 8 direcţiile strategice trebuie să fie concretizate, deoarece ele vor fi formulate doar după elaborarea Planului Național de Cercetare.

6. La punctul 9:

- Pare a nu fi justificată restricția impusă, care limitează dreptul persoanei de a figura în mai mult de o propunere de proiect. Cu atât mai mult că Regulamentul propus se referă doar la etapa organizării concursului. În ce privește însă implementarea proiectului aprobat, aici ar putea fi stipulate anumite limitări (participare în două proiecte, director în cadrul unuia și executor în cadrul altui proiect). De altfel, prevederile normative anterioare admiteau dreptul cercetătorului de a fi director într-un proiect și executor într-un alt proiect.

- Considerăm că prevederea literei b) al punctului 9 este nejustificată, dat fiind faptul că propunerile de proiectele pot fi perfecționate, în acest mod echipa consolidându-și capacitățile de elaborare a proiectelor. În acest context facem referință la experiența Programului Horizont 2020, care permite depunere repetată a proiectelor la concurs, ținând cont de obiecțiile și sugestiile expertizei precedente.

- De asemenea la punctul 9 ar fi binevenită precizarea modului în care poate avea loc schimbarea conducătorului de proiect, dacă există motive obiective sau situații de forță majora.

- În punctul 9 ar fi nevoie de precizat procedura de realizare a proiectului, în cazul în care se aprobă spre finanțare o sumă mai mică decât cea solicitată de echipă.

- De asemenea, punctul 9 lit. f) trebuie analizat din punct de vedere al conflictului de interese referitor la participarea angajaţilor ANCD în alte proiecte naţionale, care nu fac parte din cele expertizate sau monitorizate.

7. Punctul 10 subpunctul 2), propunem să fie completat cu următoarele prevederi:

- Stabilirea formei de angajare a executorilor în bază de cumul (Desfășurarea cercetării doar în bază de contract de prestări servicii presupune încadrarea în realizarea proiectului pentru o perioadă mai mică de un an, însă activitatea cumulardului prevede realizarea unor activități pentru o perioadă mai mare de un an ori pentru întreaga durată a proiectului. La fel, proiectele sunt finalizate cu lucrări științifice (monografii, studii etc.) la care aceste persoane își aduc contribuția).

- Considerăm oportun de completat prevederile cu privire la formarea echipei și indicarea cotei minime obligatorii de încadrare a tinerilor cercetători.

8. La punctul 14, consideram că termenul de 5 zile este foarte scurt pentru evaluarea tehnica a proiectelor, în cazul în care numărul acestora este mare.

9. Noţiunea „angajatul responsabil de expertiză”, menţionată la punctul 16, creează confuzie, deoarece expertiza este realizată de experți independenți, iar angajatul ANCD doar verifică corectitudinea completării dosarului. Este necesar de a substitui în această sintagmă cuvântul „expertiză” cu „verificare”.

10. În punctul 22 în lit. a) este formulată o condiție prea dură, care ar putea crea probleme la găsirea experților independenți.
Lit. d a aceluiaşi punct - limitarea excesiv de riguroasă a candidaților în expertizarea proiectelor poate comporta reducerea numărului de experți eligibili pentru realizarea activităților de evaluare. În acest context se propune reducerea perioadei de la 5 la 2 ani.

11. Din punctul 29 propunem excluderea literei g) - să nu denatureze datele experimentale şi rezultatele investigaţiilor, deoarece expertul nu este implicat în cercetare, deci nu produce date pe care ar putea sa la denatureze în cadrul procesului de expertiză.

12. Punctul 39 trebuie completat cu dispoziţii care ar oferi posibilitatea aplicanților de a prezenta argumente la obiecțiile făcute de experți, așa cum se practică în cadrul proiectelor europene (rebuttle).

13. La punctul 46. Considerăm nejustificată ierarhizarea selectării proiectelor în dependență de participarea echipei / directorului la proiecte internaționale, dat fiind faptul că o bună parte a proiectelor finanțate de la bugetul de sta sunt realizate la comanda ministerelor și altor instituții de stat, iar tematica acestora ține de interesele naționale și nu întotdeauna prezintă interes pentru proiectele internaționale.
Prioritatea în selectarea proiectelor ar trebui să fie gradul de noutate științifică, rezultatele preconizate, semnificația teoretică și practică a acestora.

14. Considerăm că la punctul 47 lit. b) s-a admis o confuzie de expunere. Prioretizarea proiectelor care propun o cotă mai mare a cofinanțării ar trebui să fie valabilă nu pentru toate categoriile de proiecte, ci doar pentru proiectele inovaționale care, prin definiție presupun cofinanțare.

15. Din Compartimentul III al Regulamentului în cauză, care vizează procesul de expertiză, este necesar de exclus detalierile ce țin de activitatea internă a ANCD.

16. Sugerăm autorilor proiectului asigurarea unei redactări lingvistice adecvate.

Vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei,
academician Ion GUCEAC