Slujind o viaţă cu credinţă,
Ca la albine prisăcar,
El a ajuns să fie-un far,
În medicină şi ştiinţă
.
Disciplina Epidemiologia, care se studiază la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu ” din Chişinău, este una din cele mai importante pentru viitorul medic, fie el clinician, fie specialist în sănătatea publică sau în managementul sanitar. Este de o importanţă primordială, căci în cadrul epidemiologiei se studiază şi cauzele bolii, şi distribuţia ei, şi metodele de diagnostică, şi simptomele clinice şi tratamentul ei, şi mai cu seamă, mai detaliat, măsurile de profilaxie , de combatere şi de stăvilire a bolii în caz de epidemie, pandemie etc. Cu alte cuvinte, nihilismul „epidemiologic” este inadmisibil şi incompatibil în activitatea unui medic, a unui spital, a unei direcţii medicale şi, evident minister. Studiind la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău (Astăzi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ” Nicolae Testemiţanu ”-I.C.), am avut norocul să-l am ca dascăl şi ca lector pe distinsul Om de ştiinţă, profesor universitar, pe regretatul El Şleahov, care ne citea lecţii într-o română impecabilă. Şi iată că-n echipa sa de la Catedra de epidemiologie şi imunologie fu atras un proaspăt absolvent al institutului, care avea să facă şi doctorantura şi postdoctorantura sub egida lui şi care promitea mult în lumea anevoioasă a ştiinţei. Ochii vigilenţi şi intuiţia distinsului profesor au prevestit acest lucru chiar de la începutul carierii ştiinţifice a tânărului savant. Şi acest tânăr savant de o modestie inegalabilă, dar ambiţios în lucru, perseverent în ceea ce face, hotărâ ferm să meargă pe urmele bunului său dascăl El Şleahov. Profesorul Şleahov era un liberal, un democrat la catedră, dădea posibilitate oricărui student, absolvent al institutului, să facă ştiinţă, bineînţeles, dacă-şi dorea acest lucru. Mai mult, îi ajuta să ducă la bun sfârşit cele năzuite de tânărul învăţăcel. În viaţă însă se ştie că poţi susţine şi ajuta cu succes doar un om deştept, dar dacă acest învăţăcel este incapabil să ducă cu bine crucea ştiinţei, atunci tot ajutorul e-n van. Şi iată că tânărul învăţăcel de pe atunci astăzi a devenit o personalitate marcantă în lumea ştiinţei, înalt apreciat nu numai în aulele Universităţii, dar şi în Parlamentul Republicii Moldova, în viaţa politică, socială şi obştească, de către cohorta ştiinţifică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Şi această personalitate a neamului nostru este distinsul Om de ştiinţă şi pedagog Viorel Prisăcaru, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, şef de catedră, prorector, academician, ex-parlamentar, vice președintele Academiei de Științe din Moldova. Şi nu se ştie ce-ar fi câştigat astăzi agricultura noastră dacă măicuţa Liuba nu insista ca fecioraşul său Viorel să abandoneze şcoala de agricultură de la Saharna, Rezina, şi să-şi încerce norocul la medicină. Dânsa-şi dorea foarte mult ca fiul său Viorel să devină medic. Intuiţia şi insistenţa mamei au fost de bun augur. Viorel Prisăcaru devine student la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău, pe care-l absolveşte cu brio, ca mai apoi să-şi consacre întreaga sa viaţă ştiinţei medicale epidemiologice. Pe când colaboram la ziarul Chişinău.Gazetă de seară, aflu că tânărul savant Viorel Prisăcaru este propus la Premiul Tineretului din Moldova. Fără doar şi poate că pe dată am şi ticluit un eseu despre dascălul şi conducătorul grupului meu de la medicină Viorel Prisăcaru. Eseul, întitulat Şcoala profesorului Şleahov, a fost publicat la …12 august 1974! Profesorul El Şleahov, citindu-l mi-a mulţumit şi m-a încredinţat că n-am dat greş scriind despre discipolul său Viorel Prisăcaru şi că, cu timpul, dânsul va deveni un savant mare în lumea medicală. Au trecut peste 40 (!) de ani de la primul articol dedicat savantului Viorel Prisăcaru şi mă bucur şi astăzi că poate şi acele modeste rânduri de pe timpuri au fost un imbold în activitatea ştiinţifică şi pedagogică a domniei sale. De aceea, când văd că un tânăr îşi încearcă puterile în literatură, muzică, pictură sau ştiinţă, caut cu orice preţ să-l susţin c-un cuvânt bun, c-un sfat ce i-ar prinde bine la începuturile sale creative. Parcă-i văd şi astăzi cum se bucurau de crochiurile mele despre debutul lor în lumea frumosului distinşii artişti Ioan Păulencu, Ion Suruceanu, Ionel Zaharia, Alexandru Lozanciuc, Maria Drăgan, Nadejda Cepraga, Sergiu Finiti, Valeriu Calancea, Iulian Caranfil şi mulţi alţii de care se bucură şi se mândreşte neamul nostru. Un cuvânt bun îl poate încuraja pe om, un cuvânt de dispreţ îl poate demoraliza pe mult timp şi este foarte şi foarte greu să-l readuci la o nouă activitate. În genere, orice om, indiferent de vârstă şi starea sa socială are nevoie de o alinare şi de o susţinere sufletească. Să nu trecem pe alături de omul care are nevoie de sprijinul nostru. Orişice bine, dacă-l faci şi bine, se răsplăteşte numai cu bine! Distinsul Om de ştiinţă Viorel Prisăcaru de circa patru decenii face numai şi numai bine. În calitatea sa de pedagog, a pregătit sute şi sute de medici, care astăzi in numele sănătăţii omului pot „sta de vorbă” cu orişice boală de pe lume, în calitate de savant, a publicat peste 300 de lucrări ştiinţifice şi didactice, inclusiv 8 monografii şi 6 manuale. Tot dumnealui este autor a 30 de brevete de invenţie şi a 102 certificate de inovator, autor sau coautor a 4 preparate medicamentoase indigene. Savantul nostru Viorel Prisăcaru a participat la peste 30 de expoziţii naţionale şi internaţionale de invenţii, inovaţii şi transfer tehnologic, în cadrul cărora au fost obţinute 54 de medalii, inclusiv 28 de aur, 14 de argint şi 12 de bronz. N-am vrut să plictisesc cititorul cu aceste cifre, dar m-am văzut obligat, căci ele vorbesc despre nivelul înalt al ştiinţei noastre naţionale. Despre performanţele ştiinţifice ale savantului şi pedagogului Viorel Prisăcaru vorbesc şi multiplele titluri ştiinţifice, didactice şi onorifice, posturi ocupate şi activităţi obşteşti. Cele mai semnificative societăţi şi consilii de profil din Moldova şi de peste hotarele ei l-au ales preşedinte şi membru al lor pe Viorel Prisăcaru. Numele lui îl putem întâlni în colegiile redacţionale ale multor reviste republicane şi străine. Puţini ştiu, dar lucrul acesta se cere a fi menţionat, că la începutul Mişcării de Eliberare Naţională pedagogul Viorel Prisăcaru a fost acela care-şi încuraja studenţii să participe activ la mitingurile istorice de pe timpuri şi să ia şi cuvântul acolo unde se cere şi unde găsesc de cuviinţă. Viorel Prisăcaru a promovat patriotismul şi conştiinţa naţională şi în Parlamentul Republicii Moldova în calitate de deputat. Meritele distinsului savant, pedagog şi politician, ale Omului emerit din Moldova Viorel Prisăcaru, pot fi aşternute pe zeci de file, dar am să trec în revistă doar unele din ele: Cetăţean de onoare al Statului Nebrasca (SUA), Ordinul „Gloria Muncii”, medaliile „Meritul Civic”, „Dimitrie Cantemir”, „Meritul Științific” (Republica Moldova) şi „Meritul inventiv” (România), premii şi diplome ale Guvernului Republicii Moldova, Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ministerului Sănătăţii, ale unor societăţi de profil din România, Bruxelles (Belgia) şi Geneva (Elveţia). Din 1993 savantul Viorel Prisăcaru este Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, ca în 2012 să fie ales Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Drumul parcurs de la student-doctorand până la Academie este unul anevoios, ce necesită muncă, perseverenţă, răbdare şi timp. Pe acest drum n-ai dreptul să te opreşti, căci torentul de informaţii şi descoperiri ştiinţifice te poate absorbi ca o sugativă. Trebuie să fii la curent cu tot ceea ce se întâmplă în lumea ştiinţifică, să nu te repeţi cu altcineva, iar dacă şi descoperi ceva să fie inovaţie de rezonanţă nu numai autohtonă, dar şi internaţională. Astăzi este foarte şi foarte greu să uimeşti pe cineva cu vreo lucrare ştiinţifică inedită, cu vreo descoperire a secolului. Academia de Ştiinţe a Moldovei, care este o adevărată forjerie de inovaţii ştiinţifice, practic uimeşte lumea ştiinţifică cu noi şi noi descoperiri fundamentale. Şi este îmbucurător faptul că printre liderii inovatori pe bune se numără doctorul academician Viorel Prisăcaru, care este și vicepreședintele Academiei de Științe a Moldovei. Astăzi putem afirma cu certitudine că disciplina medicală Epidemiologia a îmbrăcat o nouă mantie ştiinţifică, mantia profesorului Viorel Prisăcaru. Recunoscută pe plan naţional şi internaţional, această şcoală pe bune poartă numele: Şcoala profesorului Prisăcaru!