Un an fără academicianul Alexandru Ciubotaru, ilustru savant în domeniul embriologiei, cariologiei, citogeneticii și biotehnologiei vegetale, reputat specialist în proiectarea și amenajarea spațiilor verzi, parcurilor și grădinilor botanice, fondatorul Grădinii Botanice din Chișinău.
Acum un an, la aflarea tristei vești, scriam că s-a prăbușit un prieten demn al naturii și frumosului sublim și că atunci când pleacă unul dintre cei mai buni, noi, cei rămași aici, îi suntem datori măcar cu o plecăciune. O plecăciune pentru că a știut ca nimeni altul să dezlege tainele plantelor, pentru că avea o pasiune răscolitoare pentru lumea verde, pasiune care nu a ținut-o pentru el, dar a plăsmuit-o într-un adevărat rai pentru posteritate cu o pledoarie de lungă durată. Creatorul Grădinii Botanice, Alexandru Ciubotaru, era avantajat de un har deosebit – făcea și trăia cu adevărat ceea ce spunea, învățase să comunice într-un anume fel cu natura, îndemnându-ne și pe noi să facem același lucru. Numai să ne imaginăm câte zile, câți ani a fost doar el și florile, doar el și copacii, doar el și iarba, pentru că doar acestea simt gustul pământului. Cu siguranță, că toate acestea l-au molipsit cu acel entuziasm, l-au dăruit cu bucuria de a trăi, de a trăi frumos, cu demnitate și l-au făcut să învingă multe greutăți și deziluzii în viață, ușurându-i bagajul de suferințe și înălțându-i până la sublim sufletul. S-a ridicat purificat.
Sâmbătă, 28 aprilie, familia marelui dispărut Alexandru Ciubotaru, fiica Nina și feciorul Artur, împreună cu conducerea Grădinii Botanice (Institut) au organizat un eveniment de comemorare a regretatului savant, la care au fost prezenți colegi, discipoli, rude, apropiați.
„A trecut un an de când a trecut în neființă acad. Alexandru Ciubotaru, tatăl meu, dar ca atare el a trecut în nemurire. 366 de zile de doliu și fiecare zi și clipă fără tata este tristă și plină de durere. Pentru familia mea a fost un an plin de o zbuciumată confruntare cu noi înșine, deoarece noi nu am putut accepta că nu mai este cu noi, nu ne întâlnește cu un zâmbet, cu o vorbă de bunătate și înțelepciune, nu împărtășim ideile sale mărețe și ambițioase despre știință și Academie, despre Grădina Botanică, despre planurilede viitor”, a spus printre lacrimi fiica savantului, Nina, care va rămâne toată viața sa recunoscătoare pentru dragostea și înțelepciunea pe care a primit-o de la tatăl ei. A mărturisit că ar putea vorbi ore întregi despre tatăl său, dar i-a invitat să vorbească și pe cei care l-au cunoscut, fie în relații de serviciu, fie de prietenie, deoarece asta ar fi o reconstrucție a imaginii academicianului, iar fiecare amintire despre el este foarte prețioasă pentru familie.
Pentru a onora memoria reputatului savant, la eveniment a fost prezent prim-vicepreședintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. „A trecut un an, dar și după un an este greu să ne împăcăm cu gândul că nu mai este lângă noi acad. Alexandru Ciubotaru. A fost o personalitate puternică, o piatră de temelie, un pilon al științei țării noastre, un savant consacrat, devotat cu trup și suflet care muncea cu cea mai mare dragoste. În tot ce făcea Alexandru Ciubotaru se simțea acea dragoste și dăruire”, a menționat prim-vicepreședintele AȘM. Cunoscându-l pe la finele anilor 80, acad. Tighineanu, încă de atunci, l-a văzut ca pe un mare creator, subliniind că sunt multe personalități care generează idei, Alexandru Ciubotaru s-a evidențiat însă prin faptul că nu doar genera idei, dar le și realiza, avea acea putere, voință, încredere în sine și în forțele sale. Mai mult, avea forța de a-i convinge și pe alții. Academicianului Alexandru Ciubotaru, prin propriul exemplu de dăruire și convingere, crea și Grădina Botanică rămâne ca un monument creat de acad. Alexandru Ciubotaru, desigur împreună cu colegii săi, dar dumnealui a fost acea forță care a dat acest rezultat pentru țara noastră, pentru toată societatea.
Faptul că regretatul acad. Ciubotaru a fost un mare creator, a fost remarcat și de acad. Vasile Micu. „Alexandru Ciubotaru a trăit și a creat pentru noi, el a fost deschizător de cale, a pregătit 120 de disertanți, a fost un lansator de oameni, nu doar în știință, modelul lui de a fi este că a avut opinii și noi știm că nu toți pot să aibă opinii”, a subliniat acad. Micu, precizând că savantul era respectat oriunde în lume, pentru ce a făcut în știință, dar și pentru atitudinea lui față de viață. Avea doar 33 de ani când a fost numit director la Grădina Botanică, și-a amintit academicianul, exprimând certitudinea că tot ce a creat va dura.
„A trecut un an de când l-am petrecut pe ultimul drum pe marele savant, patriot, iubitor de neam de țară, acad. Alexandru Ciubotaru”, a spus dr.hab. Valentin Celac, care l-a cunoscut pe academician în 1964, când era încă copil. L-a cunoscut datorită acad. Vasile Micu, care l-a adus în familia savantului și unde a devenit ca un fecior, fiindcă era primul aspirant. Între timp, academicianul Ciubotaru i-a devenit prieten, coleg, și tată, deoarece era în familia savantului mai mereu și îl ajuta în tot. Discipolul a vorbit cu multă căldură despre cât de mult își iubea academicianul familia, copiii, munca, despre caracterul său, omenia și cumsecădenia sa.
În numele rudelor, un omagiu academicianului a fost adus de dr.hab. prof. Aurelian Dănilă, care a amintit despre acel dezastru din 20 aprilie anul trecut care a distrus implacabil Grădina Botanică, lucru ce l-a afectat enorm pe creatorul ei și poate aceasta i-a și grăbit plecarea. Cel mai mult a plâns Grădina Botanică, care avea să sufere urmări foarte grele, pe care le resimțim până acum. „Chișinăul copilăriei mele este legat de această extraordinară personalitate, pentru că venind, uneori, la vârsta de 5-6 ani, la Chișinău, aspirantul Ciubotaru mă adăpostea la etajul V la Academie”, își amintește profesorul despre unchiul și nașul său. Aurelian Dănilă a vorbit și despre marele vis al unchiului – de a-și vedea cele 11 volume editate. „Dacă vor ieși, va fi un fenomen, fiindcă opere alese la un savant și încă 11 volume, nu cred că sunt prea multe exemple”, a remarcat dr.hab. Dănilă. Profesorul i-a admirat și desenele din cărți, despre care spune că sunt adevărate opere de artă, asigurând că dacă nu era savant în domeniul lui și se ocupa de arta plastică, avea să fie un mare pictor, un mare artist. A fost o personalitate polivalentă de mare valoare.
Dr. Ion Roșca, vicedirector al Grădinii Botanice a mărturisit cât e de greu să vorbești la trecut despre acad. Alexandru Ciubotaru, cunoscându-i despre perseverența , voința de a construi ceva și încrederea pe care le-o dădea mereu. Anul trecut, după ce aniversase 85 de ani, academicianul i-a spus că următorii pași care urmează să-i facă împreună este să lanseze edițiile de carte sau operele alese, acesta fiind cel mai important obiectiv. În context, vicedirectorul a menționat, că la ora actuală sunt editate două volume, se lucrează intens la al treilea volum, iar împreună cu familia savantului, în octombrie curent, va fi organizat un eveniment de lansare a operelor alese, ca un semn demn de cinstire a regretatului academician și a contribuției științifice valoroase. Totodată, vicedirectorul Roșca a informat că, colectivul Grădinii Botanice a promovat și promovează ideea ca instituția să-i poartă numele, idee susținută de altfel și de Academie și de Minister, urmează doar niște formalități.
La evenimentul de comemorare au mai luat cuvântul acad. Andrei Palii, dr.hab. Gheorghe Postolache, dr.hab. Ștefan Manic, dr. Maricica Colțun, fiul Artur, sora Nina ș.a., care și-au amintit cu drag, dar și tristețe și s-au rugat pentru liniștea sufletului celui care a fost academicianul Alexandru Ciubotaru.
Dumnezeu să-l țină în Lumină, că luminos i-a fost chipul, luminoasă i-a fost mintea, întotdeauna cu măsura înțelepciunii și bunului simț, niciodată lipsit de totalitatea sufletului.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
|