Lucrările Conferinței au fost inaugurate cu onorarea imnurilor de stat ale României și Republicii Moldova. Conferința a început cu semnarea unui protocol de colaborare în cinstea Centenarului Marii Uniri între Primăria Municipiului Iași și Academia de Științe a Moldovei. Semnatarii documentului au fost acad. Gheorghe Duca și, respectiv, primarul Mihai Chirica.

 

Prof. dr. ing. Mihail Voicu, m.c. al Academiei Române, președinte al Filialei Iași a Academiei Române, gazda și moderatorul evenimentului le-a dorit celor doi parteneri să fie într-un ceas bun și desigur să aibă succese deosebite în aceste colaborări, după care a purces la realizarea agendei evenimentului festiv comun.   

 

În cuvântul său inaugural, președintele Academiei Române, acad. Cristian Hera, a salutat distinșii membri ai celor două Academii, oficialii Iașului, onoratul public, prezent la eveniment, aducând, la ceas de sărbătoare, un pios omagiu Iașului - oraș al Unirii și al Rezistenței, așa cum l-a numit Nicolae Iorga. „Academia Română, care de la înființare a fost reprezentativă prin alegerea membrilor din toate provinciile românești, indiferent de statutul politic și de identitatea culturală a românilor, a salutat în termeni entuziaști marele act făurit la Chișinău în 1918, la 27 martie. Trecutul atât de tragic al acestei provincii, eforturile patrioților de dincolo de Prut au stat și rămân în atenția Academiei Române. Relațiile deosebit de strânse de colaborare științifică și culturală existente între Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, în toate domeniile stau mărturie în acest sens. Am convingerea că ele vor continua și mai departe spre binele științei și culturii românești”, a subliniat președintele Academiei Române. În context, președintele Cristian Hera a menționat că acum 100 de ani, la 27 martie, la Chișinău, prin hotărârea Sfatului Țării, Basarabia hotăra unirea cu Patria Mamă, ceea ce reprezenta un prim pas pentru înfăptuirea unității depline a românilor. „Momentul a fost marcat ieri, la Academia de Științe a Moldovei, printr-o sesiune științifică solemnă și, îngăduiți-mi să spun, care s-a bucurat de un deosebit succes. Astăzi, continuăm să omagiem pe făuritorii unirii Basarabiei de acum un veac aici, în orașul Unirii, care este considerat Iașul”, a afirmat acad. Hera. Totodată, președintele AR a afirmat că acum, în anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, trebuie să ne îndreptăm gândurile noastre spre toți acei care cu credință, curaj și înțelepciune care au realizat visuri de veacuri ale tuturor românilor, dar, în același timp, „avem datoria să ne îndreptăm privirea către viitor, spre a pregăti urmașii și urmașilor noștri o țară așa cum și-au visat-o înaintașii noștri unită, demnă și prospera”, adresând, în numele Academiei Române și al său personal respectuoase mulțumiri și alese felicitări organizatorilor sesiunii festive a celor două Academii de limbă română și, în mod deosebit, celor de la Iași care au organizat respectiva conferință festivă.

 

„Practic, noi mergem după istorie, de la Chișinău am venit la Iași”, avea să spună la rândul său, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca, exprimând sincere mulțumiri pentru participarea Academiei Române la organizarea Sesiunii comune a AȘM și Academiei Române, la Chișinău, și organizarea manifestării respective, consacrate Centenarului Unirii. Președintele AȘM a făcut o trecere în revistă a celor mai importante aspecte, cu efecte importante pe care le-a creat Unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918, reflectând preponderent impactul cultural, științific și economic. „În perioada 1918-1940 s-au construit în Basarabia peste 1000 de școli, licee industriale, comerciale, agricole, timp în care s-au școlarizat peste 200 mii de copii. Tot în acea perioadă s-au împroprietărit toți țăranii din Basarabia și s-au înființat Facultatea de Teologie, Facultatea de Agricultură și Conservatorul. Un rezultat de menționat a fost și înființarea a 8000 de întreprinderi mici și mijlocii, Basarabia intrând în topul producătorilor de fructe, cereale și vinuri, sprijinul fiind al României întregi. În domeniul științei, ceea ce noi prezentăm împreună cu Academia Română într-un program european PC7, din 58 proiecte câștigate de Republica Moldova, în 38 am fost în parteneriat cu cercetătorii din România. În al II-lea program comunitar Orizont 2020, peste 300 de proiecte care au fost propuse, 70 la sută din partenerii moldoveni au fost cercetătorii din România. Deci, noi astăzi suntem într-un spațiu unic cultural, noi intrăm în spațiul unic educațional, prin schimbul de elevi, studenți. Prin faptul că moldovenii fac studiile în România, noi astăzi, grație Academiei Române, comunității științifice, ne integrăm într-un spațiu european de cercetare”, a punctat președintele Duca. Academicianul a atins și problema spațiului informațional care astăzi este cam „poluat”, exprimând doleanța ca bibliotecile din Republica Moldova să fie completate cu mai multă literatură română. „Noi vrem ca populația din Republica Moldova să vorbească mai fluent limba română, să gândească în acest grai și să aibă mai mult contact cu românii”, a declarat președintele AȘM, făcând o pledoarie consistentă pentru dezvoltarea Republicii Moldova și a relațiilor cu România, astfel încât să dobândească o poziție mult mai bună în UE, în ideea că Republica Moldova optează pentru aderarea la UE.   
      

În luarea sa cuvânt, Primarul Municipiului Iași, Dl Mihai Chirica a ținut să explice necesitatea prezenței elitelor culturale și științifice în mediul politic, specificând că întotdeauna își structurează activitatea administrativă, bazându-se pe profilul cultural, istoric, economic și științific al Iașului, astfel încât prezentarea în fața celorlalte orașe puternice ale Europei să fie una viabilă. „Trebuie să abordăm mediul cultural și științific românesc, iar aici mă refer la elitele politice sau la clasa politică, într-o modalitate mult mai aprofundată. In contextul Marii Uniri, Iașul a reușit să-și pună toată energia în slujba acestui proiect de țară. Elitele politice nu au reușit niciodată să se ridice la nivelul elitelor culturale și științifice. Cred că a sosit momentul ca această abordare să devină pragmatică, iar prezența elitelor științifice și culturale să ocupe tot mai mult spațiul politic, pentru a șlefui perspectiva dezvoltării viitoare a României”, a menționat primarul Mihai Chirica.

 

În cadrul ceremonii, Primarul Chirica, care este și un bun prieten al Academiei din Iași, a înmânat din partea municipiului Iași Diplomă de Excelență, acad. Cristian Hera, președintele Academiei Române și acad. Gheorghe Duca, președintele AȘM, pentru buna cooperare cu ambele foruri științifice. În același cadru festiv, acad. Răzvan Theodorescu a primit distincția de „Cetățean de Onoare al Municipiului Iași”, gest ce l-a onorat în mod deosebit. „Pentru mine este un moment extrem de emoționant, pentru că acum 100 de ani în mahalaua Sărăriei trăia familia mea, de la care am învățat să iubesc Iașul și istoria acestui oraș. Mai târziu mi-am dedicat studiile monumentelor Iașului, orașul fiind capitala culturală a României. Distincția primită este o bucurie nespusă, mai ales că s-a împlinit în spațiul Academiei Române și la doi pași de cea mai veche universitate din țară”, a menționat acad. Răzvan Theodorescu.

Cuvinte de salut au mai prezentat Prefectul Județului Iași, ing. Marian Șerbescu și ÎPS Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. În cadrul ședinței în plen a forului au fost prezentate și câteva comunicări științifice, în expunerea acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române; acad. Andrei Eșanu, Academia de Științe a Moldovei; prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, director al Institutului de istorie „A. D. Xenopol” din Iași.

 

Conferința de la Filiala Iași a Academiei Române a finalizat cu citirea, de către acad. Victor Spinei, vicepreședintele Academiei Române, a textului Rezoluției care a fost redactat în comun de ambele Academii. Amintim, că la Chișinău, Rezoluția a fost citită de academicianul Mihai Cimpoi.

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM,

28 martie 2018, Iași