La sesiunea științifică a celor două Academii au fost prezenți membri ai Academiei de Științe a Moldovei, oficiali din ambele state, reprezentanți ai uniunilor de creație, oameni de cultură. O premieră absolută a fost participarea la acest moment istoric a unei delegații de 30 de membri ai Academiei Române. Delegaţia română a fost condusă de acad. Cristian Hera, preşedintele Academiei Române, însoţit de membri ai Biroului Prezidiului şi ai Prezidiului.

 

Evenimentul academic a demarat cu intonarea imnurilor de stat ale României și Republicii Moldova, în interpretarea Corului Centrului de Excelență în Educația Artistică „Ștefan Neaga”, catedra de Dirijat Coral și Canto Academic, Dirijor – Valeria Diaconu. Sesiunea a fost prezidată de președinții celor două foruri științifice – acad. Gheorghe Duca și acad. Cristian Hera, care au ținut câte un discurs inaugural.

 

„Evocăm astăzi un moment istoric cu o puternică semnificație pentru comunitatea noastră. Pe 27 martie 1918, primul Parlament al Republicii Democratice Moldovenești independente - „Sfatul Tarii” a votat Declarația de Unire a Basarabiei cu România. La temelia acestui moment au fost acțiunile viguroase a sentimentului de patriotism ale intelectualității basarabene. Este important, ca în acest an al Centenarului Unirii, să readucem în actualitate acele momente definitorii care au marcat actul unirii pentru însuşirea lecţiei de voinţă și curaj pentru consolidarea și salvarea neamului român”, a menționat în discursul său președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca. Totodată, președintele AȘM a apreciat înalt colaborarea pe care o are Academia de Științe a Moldovei cu Academia Română și institutele de cercetare din România, alături de care s-a reușit câștigarea multiplelor proiecte europene, precum și afirmarea comunității științifice din RM în Spațiul European de cercetare. (Discurs integral)

 

În contextul bunei și îndelungatei cooperări cu Academia Română și rezultatelor obținute în comun de ambele academii, precum și cu ocazia consemnării Centenarului, drept un îndemn spre o mai amplă consolidare, Academia de Științe a Moldovei a decis acordarea câtorva distincții unor personalități care au contribuit la formarea unui spațiu de cercetare unic românesc. Astfel, Medalia „Meritul Științific” i-a fost conferită academicianului Cristian Hera, președintele Academiei Române. Medalia „Dimitrie Cantemir” a fost acordată vicepreședinților Academiei Române - academician Bogdan C. Simionescu și academician Victor Spinei, iar Medalia „Nicolae Milescu Spătarul” a fost oferită membrului corespondent Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei „Carol I”.

 

Este pentru prima dată în istoria Academiei Române, când o delegaţie de circa 30 de membri ai Academiei din România este prezentă la o sesiune în afara hotarelor României”, a remarcat în cuvântul său inaugural acad. Cristian Hera, preşedinte al Academiei Române, adresând conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei alese și respectuoase mulţumiri din partea Academiei Române şi al său personal, pentru organizarea acestei emoţionante sesiuni comune, consacrată împlinirii unui veac de la actul Unirii Basarabiei cu România. „Emoţia noastră este cu atât mai mare, cu cât ne găsim împreună la Chişinău, oraş în care, cu 100 de ani in urma, la data de 27 martie 1918, într-o şedinţă solemnă, Sfatul Ţării avea să proclame „în puterea dreptului istoric a dreptului de neam”, revenirea la patria-mamă”, a menționat acad. Hera, precizând că acesta este un prilej de rememorare a lungilor suferinţe prin care a trecut Basarabia și basarabeni de-a lungul celor peste 100 de ani de stăpânire ţaristă, a luptelor purtate pentru libertate, pentru independenţă şi unitate, de cărturarii şi patrioţii români din aceste ţinuturi, lupte încununate cu actul înfăptuit acum 100 de ani. „Actul înfăptuit acum 100 de ani, aici, la Chişinău, avea să deschidă seria momentelor de glorie pentru neamul nostru. Spun cu toată tăria, fără rezerve, că actul de la 27 martie 1918 poate fi considerat drept semnul revenirii la viaţa naţională românească. Se cuvine, în numele sacrificiilor unor întregi generaţii de cărturari şi patrioţi, să facem un legământ sacru şi anume acela de a continua opera lor, de a întări şi mai mult cooperarea între Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei, înalte focare româneşti ale ştiinţei şi culturii”, a punctat președintele Academiei Române. (Discurs integral)

 

Pentru cooperare constantă și rodnică colaborare cu Academia Română, în cinstea Centenarului, președintele AR, acad. Cristian Hera a anunțat că Biroul Prezidiului Academiei Române și Prezidiul Academiei Române au hotărât, în unanimitate, acordarea celei mai înalte distincții - „Meritul Academic al Academiei Române”, Academiei de Științe a Moldovei. Un moment de-a dreptul istoric a constituit și decizia Academiei Române ca la Chișinău să se înființeze cea de-a IV-a filială a Academiei Române. Totodată, președintele Academiei Române a înmânat Diplome de merit pentru dr.hab. Gheorghe Cojocaru, istoric, acad. Eugen Doga, compozitor, acad. Maria Duca, biolog.

 

Cu un cuvânt de salut a fost prezent reprezentantul Ministerului Educației, Cultură și Cercetare, prof. Gheorghe Postică, care a adresat un mesaj de felicitare cu ocazia sărbătoririi Marii Uniri din 27 martie 1918. „Unirea a reprezentat în toate timpurile un proces firesc pentru toate popoarele, în diferite epoci istorice. Neamurile s-au unit și au format un tot întreg, au format state unitare, au creat civilizații, culturi. Românii, la câteva etape, au reușit să-și realizeze visul secular, spre deosebire de alte popoare europene, de alte popoare ale lumii”, a menționat oficialul, specificând în context, că unirea românilor are o particularitate foarte importantă și anume, că cele mai multe popoare și-au făurit unitatea națională pe calea armelor. Românii sunt singurul popor care și-a făurit unirea, unitatea pe cale pașnică. „Este un lucru deosebit și care ne face să ne mândrim cu poporul nostru, cu marii făuritori ai unirii neamului. Unirea ne-a lăsat anumite lecții, unirea s-a făcut din dragoste, cu mare răbdare, cu mare implicare, pricepere”, a mai subliniat prof. Postică.

 

„Cum știți cu toții, Academia Română a făcut unirea românilor înainte de a exista România întregită pe hartă și printre primii membri au fost și cei din Basarabia și din Transilvania în urmă de mai bine de 150 de ani. Cinstim astăzi un secol de la Marea Unire a Basarabiei cu Țara însingurați politic, dar uniți în inima noastră română cum ar fi spus-o Vasile Alecsandri… Să ducem acest mesaj al Unirii mai departe ca să trăim mai departe, fiindcă așa cum zicea Kogălniceanu, Unirea face puterea”, avea să spună în intervenția sa deosebit de emoționantă acad. Ioan-Aurel Pop, rector al Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, membru de onoare al AŞM. Din partea grupului mare de la Cluj, dar mai ales din partea dlui academician Cornel Țaranu, rectorul a oferit un lucru inedit bibliotecii AȘM - Orchestrarea Imnului Național „Deșteaptă-te, române”, făcută în 1896 de George Enescu și prezentată nu de mult timp în prima ediție la Cluj și la Viena.      

  

Prezent la eveniment, Ambasadorul României în Republica Moldova, E.S. Daniel Ioniţă, a subliniat că participă cu emoţie şi speranţă la acest moment aniversar, care reuneşte sub acelaşi acoperiş, în această sală frumoasă, cele mai strălucite minţi din România şi din Republica Moldova. „Ne-am adunat aici, în acelaşi timp cu adunarea festivă a Camerelor reunite ale Parlamentului României de la Bucureşti, pentru a sărbători, împreună, Centenarul Unirii Basarabiei cu Patria Mamă. Mă bucur că ideea noastră de a organiza acest moment a fost îmbrăţişată de Dumneavoastră, care, iată, aţi venit în număr mare la Chişinău pentru această aniversare”, a remarcat Excelența Sa, mulțumind mult tuturor pentru eforturile făcute. „Totodată, diplomatul a menționat că odată cu formularea de către Republica Moldova a opţiunii europene şi adoptarea Declaraţiei privind Parteneriatul Strategic din 2010, colaborarea, bilaterală a dobândit o nouă valenţă mai practică, mai concretă şi substanţială. România a furnizat şi furnizează, de o manieră considerabilă, asistenţă bilaterală şi pentru integrarea europeană. „Dorim ca prin proiectele promovate să aducem beneficii concrete în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor Republicii Moldova: prin reconstrucţia grădiniţelor, donaţia de microbuze şcolare, dotarea unor spitale, reabilitarea unor obiective culturale. Totodată, colaborăm strâns în contextul Comisiei Mixte pentru Integrare Europeană şi al Comisiei Economice”, a precizat amabasadorul.

 

„Cele două Academii merită toată aprecierea pentru inițiativa de a organiza aceste două reuniuni consecutive solemne, cred că sunt și altele care puteau să facă evenimente asemănătoare și, din păcate nu le-au făcut. ICR, prin reprezentanța „Mihai Eminescu” de la Chișinău este mândru să fie partener la organizarea acestui eveniment”, a subliniat vicepreședinte ICR, Mirel Taloș, precizând că ICR își va continua această misiune de promovare externă culturală, alături de Academia Română, cu care au un parteneriat special.

 

La rândul său, directorul ICR „Mihai Eminescu” la Chişinău, Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, a menționat că rememorarea trecutului este un prilej de a înțelege pe deplin prezentul și de a avea o viziune realistă cât privește viitorul. Nimic nu se putea întâmpla, nimic nu poate crește fără ca noi să facem referire la rădăcinile care ne definesc și ne consacră. „Sunt onorat că ICR și Ambasada României în Republica Moldova suntem partenerii celor două Academii în organizarea acestor evenimente și noi o facem cu toată dăruirea. Eu cred că noi încercăm să o facem cu brio, pentru ca aici nu există, cum spunea Mateevici la început de veac, două literaturi sau două limbi, ci una singură, nu există două culturi, ci una singură - cultura română, nu există două spiritualități decât una singură - cea românească și, bineînțeles, speranța noastră pe viitor este una și aceeași și ea ne va defini totdeauna. Speranța noastră se numește încrederea în trăinicia poporului român”, a remarcat acad. Valeriu Matei.

 

În cadrul şedinţei în plen au fost susţinute o serie de comunicări științifice, în expunerea reprezentanților celor două foruri științifice: acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române: „Împliniri naţionale premergătoare Marii Uniri”; acad. Ion Guceac, vicepreședinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei: „Viziune actuală asupra legitimităţii actelor adoptate de Sfatul Ţării şi importanţa acestora”; acad. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române: „27 martie 1918: Unirea Basarabiei cu România, strălucită izbândă identitară românească”; dr. hab. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie (AȘM): „O „samă” de gânduri la ceas aniversar”.     

     

Sesiunea a inclus și o amplă prezentare de Carte a Editurii „Ştiinţa”, cărți editate și publicate cu prilejul Centenarului Unirii. Prezentarea a fost realizată de directorul Editurii „Ştiinţa”, dr. ing. Gheorghe Prini.

 

La finele sesiunii ştiinţifice, acad. Mihai Cimpoi a dat citire unei Rezoluţii care a reafirmat realităţile istorice care au condus la momentul declarării unirii Basarabiei cu România. În document este formulat și un apel adresat factorilor de decizie din Republica Moldova şi România, pentru promovarea adevărului istoric şi conservarea memoriei înaintaşilor implicaţi în făurirea unirii. Rezoluția a fost adoptată în unanimitate.

 

Corului Centrului de Excelență în Educația Artistică „Ștefan Neaga” a interpretat „Hora prieteniei”, scrisă de compozitorul-academician Eugen Doga, versuri I. Podoleanu și „Hora Unirii”, melodie - Alexandru Flechtenmacher, versuri - Vasile Alecsandri, care au scris istoria ţării într-o melodie ce a rezistat de-a lungul timpului.

 

În holul Academiei a fost vernisată Expoziția „Centenarul Unirii”, organizată de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău. Ziua a finalizat cu un concert festiv la Sala cu Orgă, organizat, de asemenea, de ICR, Chişinău.

 

Sesiunea de celebrare a unirii Basarabiei cu România, început la Chişinău, a continuat la Filiala Iaşi a Academiei Române, la 28 martie 2018. În capitala Moldovei istorice, reprezentanţii celor două Academii au participat la conferinţa aniversară „27 martie 1918: începutul întregirii României”. Cu detalii de la reuniunea respectivă vom reveni într-un comunicat suplimentar.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM