Două portaluri de știri au publicat, recent, o listă a 10 ambasadori de imagine ai țării noastre. Printre cele 10 nume din diferite domenii care fac cinste țării se numără și un reprezentant al mediului științific și anume academicianul Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei (https://noi.md/md/societate/10-ambasadori-de-imagine-ai-republicii-moldova,http://www.stiripozitive.eu/libview.php?l=ro&idc=5&id=3321&t=/Oameni/Societate/10-Ambasadori-de-imagine-ai-Republicii-Moldova). În decursul ultimilor ani, academicianul Ion Tighineanu s-a evidențiat în permanență prin realizările științifice, drept pentru care a devenit membru de onoare al Academiei Române, profesor de onoare al Universității din Shizuoka (Japonia), doctor de onoare al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, iar în ianuarie curent, a fost ales membru cu merite deosebite al Societății Internaționale pentru Optică și Fotonică, numele savantului regăsindu-se în lista cu 73 de personalități de pe mapamond menționați cu acest titlu onorific  (https://spie.org/about-spie/fellows-and-senior-members/fellows).

 

Vă mulțumesc. În cercetare este foarte important să te implici în dezvoltarea unor direcții noi, de mare perspectivă nu numai pentru țara ta, dar și pentru omenire în ansamblu. Așa s-a întâmplat, că la finele anilor 90 am participat la implementarea unui proiect cu tangențe la nanotehnologii, realizat la Universitatea Tehnică din Darmstadt, Germania cu finanțare din partea fundației Alexander von Humboldt și a comitetului științific NATO, iar la începutul primului deceniu al acestui secol am realizat un proiect din domeniul nanotehnologiilor la Universitatea din Michigan, sursele financiare fiind asigurate de Consiliul Național pentru Cercetare al SUA. Concomitent, în Statele Unite a fost aprobat și primul program în domeniul nanotehnologiilor, cunoscut sub denumirea „Prima Inițiativă Nanotehnologică” – „First Nanotechnology Initiative”. Fiind impresionat de cele văzute și trăite în Germania și SUA, în iunie 2001, am revenit acasă și am inițiat crearea Centrului Național de Studiu și Testare a Materialelor în cadrul UTM. Am selectat cei mai buni studenți-absolvenți ai Catedrei de Microelectronică, prin granturi internaționale am procurat echipamente moderne de prelucrare și caracterizare a materialelor la dimensiuni de nanometri. În decursul anilor, am reușit să dezvolt o direcție nouă – nanotehnologii nelitografice, adică, nanotehnologii bazate pe fenomene de autoorganizare sau înscriere directă, ceea ce și ne-a dus faima în lume.

 

Am elaborat nanotehnologii originale, așa ca litografia cu sarcină de suprafață și electrodepunerea prin salturi, precum și nanomateriale noi, e.g. membrane ultra-subțiri din nitrură de galiu și rețele ordonate constituite din nanotuburi de bioxid de titan, ultimele fiind implementate în nanosubmarine cu capacități cargo și propulsie dirijată sub acțiunea razelor ultraviolete. În premieră, am elaborat cristale fotonice bidimensionale flexibile, lentile plate constituite din cilindri cu gradient transversal al indicelui de refracție (conceptul ochiului de pește), site semiconductoare cu performanțe deosebite pentru optica neliniară, arhitecturi tridimensionale nanocompozite cu fotosensibilitate pronunțată în regiuni spectrale extrem de largi, senzori de presiune care cântăresc doar jumătate de miligram, adică sunt de 6-8 ori mai ușori decât fulgii de zăpadă etc. De asemenea, am elaborat nanoparticule biocompatibile noi care au capacitatea de a penetra în celulele vii și în rezultat deschid mari oportunități pentru a influența în mod dirijat asupra proceselor vitale ce se petrec în celule.

 

Cu regret, ascensiunea tehnologică, în general, şi dezvoltarea inteligenţei artificiale, în particular, pot genera un impas pentru civilizaţie. Intrăm în era roboţilor, peste un secol nu va fi uşor să faci diferenţa între om şi robot, homo sapiens cu timpul va fi înzestrat tot cu mai multe componente artificiale şi se va transforma într-un om-maşină, în care hotarul dintre viu şi artificial se va îndepărta tot mai mult de fiinţa umană. Roboţii, din păcate, sunt nevoit să recunosc, vor crea muzică, obiecte de artă, vor scrie poezii care, probabil, vor fi de o calitate incontestabilă, dar creaţia lor nu va fi inspirată de sentimentele eterne ale homo sapiens – iubirea, dorul, bucuria aşteptării, durerea despărţirii etc. Fără îndoială că dezvoltarea tehnologică trebuie ţinută sub control pentru a nu permite degradarea Omului – cea mai frumoasă creaţie a naturii.

 

Desigur, mă simt onorat, dar totodată înţeleg că sunt rezerve pentru o activitate şi mai eficientă. Recent, am iniţiat investigaţii ştiinţifice într-un domeniu nou multidisciplinar și sper că, în curând, vom veni cu primele rezultate. Sunt în curs de creare şi consolidare noi punţi de colaborare cu centrele europene de cercetare, fiindcă numai prin colaborări reuşim să aducem şi să implementăm excelenţa ştiinţifică la noi acasă şi să ne asigurăm că ştiinţa va dăinui în timp în Republica Moldova.

 

Vă mulțumesc.