Institutul Cercetări Juridice și Politice (ICJP) și Institutul de Istorie (II) au organizat la 15 martie 2018 Masa rotundă cu genericul „Centenarul Unirii Basarabiei cu România: premise, context, impact”.Manifestarea științifică a demarat cu adresarea cuvintelor de salut a directorilor celor două instituții organizatoare –dr.hab., prof. Valeriu Cușnir (ICJP) și dr.hab. Gheorghe Cojocaru (II).

 

Directorul ICJP, dr.hab., prof. Valeriu Cușnir, a menționat că începând cu anul trecut în Republica Moldova au fost organizate și desfășurate mai multe manifestări științifice consacrate Centenarului Unirii, considerând, nu fără temei, că tema Unirii va fi și cea mai titrată pe parcursul anului în curs. Directorul a subliniat că spectrul de probleme care urmează să fie discutat în cadrul mesei rotunde este destul de larg,în rapoarte vor fi expuse mai multe argumenteîn contextul premiselor și impactului pe care îl are celebrarea Centenarului Unirii asupra prezentului și viitorului Republicii Moldova,dar poziția cercetătorului trebuie să fie una obiectivă, fundamentată istoric și așezată pe valorile naționale comune atât pentru cei care trăiesc în acest spațiu teritorial, cât și pentru cei care se regăsesc în România, or, a precizat prof. Cușnir, noi avem aceeași limbă, cultură, credință și tradiții.

 

„Suntem în ajunul Centenarului Unirii și ne-am propus cu colegii de la ICJP să organizăm această dezbatere academică pentru ca să vedem cum înțelegem evenimentele de atunci, cum le explicăm, în ce măsură dispunem de o baza documentară solidă pentru a oferi societății explicații bazate pe adevărul istoric”, a subliniat în luarea sa de cuvânt directorul Institutului de Istorie, dr.hab. Gheorghe Cojocaru.Totodată, directorul a exprimat bucuria pentru faptul că Academia de Științe este o instituție deschisă dialogului academic, că în societate au loc discuții, dezbateri în presă, diverse inițiative, care se desfășoară, de asemenea, în mod liber, ceea ce îl face să creadă că cei care ne reprezintă astăzi în structurile puterii realizează necesitatea unor asemenea dezbateri.

 

Având mai multe întâlniri în teritoriu, directorul s-a convins că istoria devine extrem de interesantă nu doar pentru istorici, dar și pentru oameni de diverse profesii, ziariști, biologi, oameni care profesează în domeniul justiției, oameni simpli de la țară. Există un interes foarte mare și acesta este în creștere, ceea ce îi obligă pe istorici să abordeze cu mare responsabilitate această temă a istoriei și să ofere expertiza necesară pentru ca societatea în ansamblu să se orienteze respectiv. „Republica Moldova de astăzi, din păcate, este o societate cu grave probleme, una din ele rămâne cea identitară și este de datoria noastră să oferim răspuns și la această întrebare ca oamenii să se simtă confortabil, pentru că dacă ne ferim să ne asumăm trecutul istoric așa cum a fost el, oamenii trebuie să cunoască acest lucru, iar ceea ce s-a întâmplat 100 de ani în urmă a fost categoric un lucru luminos în istoria noastră”, a menționat Gheorghe Cojocaru, precizând că la distanță de un centenar, istoria se revanșează prin adevărul istoric, iar societatea trebuie să-și asume aceste lucruri. „Dacă noi vom dezbate fără a însuși cel puțin câte ceva din trecutul istoric, riscăm să ne pierdem orientarea în timp și spațiu”, a conchis cercetătorul, îndemnând la o dezbatere consistentă și chiar dacă sunt aspecte mai puțin plăcute, să încerce să le abordeze cu rigoarea academică, astfel încât să rămână fiecare cu conștiința datoriei împlinite.

 

Cu un cuvânt de salut către participanții la masa rotundă a fost invitat președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca, care a salutat desfășurarea unor atareîntâlniri, discuții la această temă. „Ca cetățean, intelectual, președinte al AȘM, aș vrea să ascult părerea savanților vizavi subiectul Unirii, de contextul internațional și regional al Unirii, dar și altor aspecte care dezvăluie semnificațiile acestui act, dar totodată și a aspirațiilor noastre de integrare în spațiul european și în contextul dezvoltării țării noastre. De aceea, este foarte important ca, comunitatea să afle aceste adevăruri, dar și concluziile respective  de la oamenii de știință”, a spus președintele Duca, dorind succes participanților la întrunire și discuții constructive. 

Dezbaterile au fost structurate în trei teme generale de discuție: Contextul internațional și regional al Unirii; Tendințe și evoluții interne; Semnificațiile Unirii, acestea fiind moderate de vicedirectorii instituțiilor organizatoare – dr.hab. VictorJuc (ICJP) și dr.hab. (II).

 

Vicedirectorul Victor Juc a ținut să specifice că manifestarea este una pur științifică, academică, unde fiecare cercetător are dreptuldeplin și posibilitatea să-și expună punctul de vedere la subiectele anunțate. În intervenția sa, dr. hab., Nicolae Enciu a subliniat două idei care, în opinia sa, sunt esențiale, atunci când este abordată tema Marii Uniri 1918 într-un context general. Prima idee ține de aspectul strict istoric, iar cea dea doua, ar fi încercarea de actualizare sau oferirea unui răspuns la întrebarea: cât de actuale sunt evenimentele care s-au produs acum un secol în Basarabia și întreg spațiu românesc?     

La discuții au participat cercetători științifici din cadrul ambelor institute - dr. hab., Andrei Smochină, dr. Dumitru Grama, dr. Gheorghe Negru, dr. hab., Ion Șișcanu, acad. Valeriu Pasat, acad. Andrei Eșanu, dr. Octavian Țîcu, dr. Ion Rusandu, dr. hab., Gheorghe Bobână, dr. Anatol Țăranu, cerc. șt. Ion Negrei ș.a.

 

Potrivit vicedirectorului ICJP, Victor Juc, masa rotundă este o continuare a altor două evenimente, organizate cu ocazia zile de 2 decembrie 1917 - formarea Republicii Democratice Moldovenești, cu ocazia zilei de 24 ianuarie, când a fost consemnată Unirea Principatelor în 1859 și declararea de independență a statului Republica Democratică Moldovenească, în 1918. Prin urmare, în cadrul evenimentului respectiv au fost puse în discuție premisele, contextul și realizarea procesului de Unire din 27 martie 1918.

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM