Ieri, 06 februarie 2018, compania privată condusă de omul de afaceri Elon Musk a lansat cu mare succes cea mai puternică rachetă existentă actualmente, cu capacitate de a pune încărcături utile pe orbita Lunii sau a planetei Marte. Este pentru prima oară de la lansarea cu jumătate de secol în urmă a proiectului Apollo cu legendara rachetă Saturn V, care a reușit la 20 iulie 1969 să plaseze primii oameni pe suprafață lunii, acum omenirea devenind din nou capabilă să exploreze alte planete prin trimiterea astronauților. Este simbolic faptul, că lansarea rachetei Falcon Heavy s-a produs de pe aceeași platformă a Complexului 39 al Centrului Spațial Kennedy, de pe care a fost lansată corabia spațială Apollo 11, care a adus pe lună astronauții Neil Armstrong și Buzz Aldri. Importanța actualei realizări constă, în primul rând, în faptul că racheta Falcon Heavy a fost dezvoltată de o companie privată, ceea ce marchează o nouă eră în explorarea comercială a spațiului. Astfel, Statele Unite au obținut o rachetă capabilă să exploreze cosmosul îndepărtat fără a investi nici un cent din banul public. Aici este momentul să menționăm că compania privată Space X deja a devenit lider în explorarea orbitei joase a pământului, prin 20 de lansări în anul 2017, depășind în acest mod nu doar orice companie privată, dar și orice stat.
În plus, Space X a demonstrat din nou într-un mod spectaculos aterizarea boosterelor, care formează prima, și cea mai costisitoare treaptă a rachetei Falcon Heavy. Aceasta face posibilă lansarea repetată a rachetelor, ceea ce reduce considerabil costul unei lansări, parametrul principal în explorarea privată a cosmosului. Aici trebuie să menționăm că, deși racheta Saturn V avea capacitatea de a plasa pe orbita Lunii o încărcătură de trei ori mai mare decât racheta Falcon Heavy, ea costa de mai bine de 10 ori mai mult și nu avea capacitate de reutilizare. În această ordine de idei, Elon Mask a menționat că nu este o mare problemă de a ajunge la capacitatea Rachetei Saturn V. Racheta Falcon Heavy constă din trei boostere Falcon 9, iar adăugarea a încă două boostere este o problemă realizabilă din punct de vedere tehnologic.
Costul redus al rachetei Falcon Heavy reiese din utilizarea tehnologiilor avansate în raport cu racheta Saturn V. Compania Space X a rezolvat cu succes una dintre principalele probleme în tehnologia rachetelor, care constă în sincronizarea funcționări a unui număr mare de motoarea ale rachetei. Prima treaptă a Rachetei Saturn 5 avea cinci motoare Rocketdyne F-1, sincronizarea cărora nu era o problemă. După cum am menționat, prima treaptă a rachetei Falcon Heavy constă din trei boostere Falcon 9, fiecare dintre care are câte 9 motoare Merlin 1D, deci în total sunt 27 de motoare, care trebuie sincronizate. Aici este cazul să rememorăm că niște tehnologii similare au fost concepute de către Serghei Koroliov în Uniunea Sovietică în competiția acerbă de cucerire a Lunii cu Statele Unite în anii 60 ai secolului trecut. Serghei Koroliov concepuse racheta H-1 cu 30 de motoare HK-15. Atunci problema sincronizării unui număr atât de mare de motoare nu a fost rezolvată. Patru încercări nereușite de lansare a rachetei H-1, care s-au produs în anii 1969 – 1972, deja după moartea lui Serghei Koroliov, au avut ca rezultat abandonarea proiectului și închiderea totală a programului sovietic de explorare a lunii prin trimiterea cosmonauților.
Elon Musk a demonstrat capacitățile de vizionar și prin ideea de a plasa pe treapta a doua a rachetei Falcon Heavy superbul său Roadster produs de compania Tesla, o altă aripă a businessului său. În plus, pe scaunul automobilului este plasat așa numitul „Starman” în costumul spațial de protecție elaborat de asemenea de către compania lui Elon Musk. În final, acest splendid Roadster va trece prin orbita planetei Marte și va deveni un satelit artificial al stelei noastre – Soarelui. Ideea este că acest Roadster ar putea fi descoperit după multe milioane de ani, posibil când omenirea nu va mai exista, de către extratereștri, care prin intermediul Starmanului și-ar putea închipui cum a arătat Omul.
dr. hab., Veaceslav Ursachi,
coordonatorul Secţiei de Ştiinţe Inginereşti şi Tehnologice al AȘM |