Manifestarea a fost organizată de Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei, Institutul de Istorie al AŞM, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Chișinău, Centrul de Cultură și Istorie Militară al Ministerului Apărării şi Primăria comunei Ghidighici, municipiul Chișinău.

 

În cuvântul său inaugural, directorul Institutului Cercetări Juridice și Politice al AȘM, dr. hab., prof. Valeriu Cușnir a salutat prezența atât de reprezentativă, apreciind interesul manifestat pentru un eveniment important și actual, care se desfășoară în incinta Academiei. Vizavi de subiectul care urma să fie dezbătut în cadrul mesei rotunde, directorul Cușnir a menționat că semnificația actului Unirii Principatelor Române din 24 ianuarie rezidă în impactul produs asupra procesului de formare și dezvoltarea conștiinței naționale și a națiunii române, proces care a culminat cu Marea Unire, la nivelul majorității teritoriilor de români, consemnată la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia și recunoscută prin Tratatul de la Paris. „Unirea teritoriilor locuite de români într-un stat comun, pe teritoriul căreia se vorbea o limbă comună exista aceeași cultură, o religie majoritară și se iniția un regim de acceptare și toleranță a minorităților etnice, a creat tradiții favorabile pentru formarea și consolidarea cu adevărat a națiunii române. Dar istoria a decurs altfel, întrebarea care se impune:  se mai păstrează oare astăzi sinergia actelor integratoare care au condus la unitatea de neam și țară? Au oare aceeași conștiință și spirit de sacrificiu elitele de astăzi, nu s-au pierdut oare în vâltoarea timpurilor idealul reîntregirii națiunii române?”, s-a întrebat prof. Cușnir, în speranța că  răspunsurile, ideile, viziunile vor răsuna în cadrul acestui eveniment.

 

Directorul Institutului de Istorie al AȘM, dr.hab. Gheorghe Cojocaru, și-a început cuvântul de salut prin a felicita asistența cu ocazia Zilei Micii Uniri. „Azi, mâine marcăm 159 de ani de la Mica Unire, din acel moment, în care Țara Românească și Moldova își dădeau mâna ca să formeze România Modernă. Deși se părea că, contextul local, regional, internațional, nu favorizează întreținerea unei preocupări pentru românii din afara granițelor, totuși, acest stat, prin însăși existența sa, a impulsionat toate procesele de dezvoltare, emancipare, culturală națională, în special, în toate provinciile înstrăinate de la trunchiul național românesc, inclusiv cele care se desfășurau în Basarabia”, a remarcat istoricul. Directorul Cojocaru a precizat că istoricii discută în continuare, adeseaîn contradictoriu asupra semnificațiilor declarației de independență a Sfatului Țării, exprimând certitudinea că o mare parte din adevăr va fi elucidat în cadrul mesei rotunde, care va lua în dezbatere acestea, dar și alte aspecte, va pune întrebări și va oferi răspunsuri, cu competență și profesionalism, din partea științei academice, asupra semnificațiilor acestor zile importante din istoria Țării.

 

În cuvântul său de deschidere, prim-vicepreşedintele AŞM, Ion Tighineanu a salutat, în numele conducerii AȘM, participanții la întrunire și a exprimat mulțumiri instituțiilor care au organizat acest eveniment important, care este, de fapt, o continuare a Conferinței științifice internaționale „Centenar Sfatul Țării”, care și-a ținut lucrările la 21 noiembrie 2017, în incinta Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice,fostul Palat al Sfatului Țării. „Adesea se spune că noi suntem marcați de faptul că trăim și activăm la intersecția a două secole și milenii. Eu sunt convins că, de fapt, majoritatea celor din generația noastrăsuntem marcați, în primul rând, de faptul că trăim la intersecția a două epoci.Cei care nu suntem specialiști în istorie, am început să citim materiale despre ceea ce s-a întâmplat cu 100-150 de ani în urmă. Cu cât ne aprofundăm mai mult în analiza acestor materiale, cu atât devin mai aproape și începem să înțelegem ceea ce s-a întâmplat în 1917-1918. Datoria noastră este să studiem evenimentele istorice care au avut loc pe această palmă de pământ, să pătrundem în esența și semnificația lor”, a spus acad. Tighineanu, accentuând în context necesitatea unei abordări științifice a problemelor, fiindcă istoria este una, iar abordările sunt diferite. „Rolul științei este de a focaliza aceste abordări, ca o lentilă prin care trece o rază de lumină și raza se focalizează, într-un punct,tot așa aceste abordări trebuie să focalizeze până noi vom identifica, vom găsi răspuns la multe întrebări, legate de identitatea noastră. Numai înțelegând ce s-a petrecut, ce semnificație au evenimentele istorice, putem să discutăm unde mergem mai departe”, a punctat prim-vicepreședintele AȘM, amintind că anul acesta va fi unul bogat în evenimente la subiectul Centenarului Unirii, motiv pentru care a dorit experților în materie să se expună, să discutepe larg aceste probleme,pentru a ajuta societatea noastră să conștientizeze și să înțeleagă încotro trebuie să mergem.

 

Acad. Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român „M. Eminescu” din Chișinău a salutat participanții, în numele ICR, exprimând bucuria de a fi parteneri la această suită de evenimente. Directorul ICR mizează de a fi împreună si pe parcursul acestui an, unde sunt preconizate cca 400 evenimente culturale, inclusiv, muzică, literatură, teatru, film, istorie și identitate, la care să ne amintim împreună de ceea ce am fost, de ceea ce suntem și de ceea ce ar trebuit să fim. La evenimente vor fi prezenți și mari artiști, actori, scriitori, mari personalități ale contemporanității noastre. Acestea fiind spuse, acad. Matei a felicitat asistența cu prilejul mesei rotunde, în cadrul căreia se comemorează, de fapt, două evenimente: 59 de la Unirea Principatelor Române, un eveniment de bilanț al evoluției societății din țările române, Moldova și Țara românească pe parcursul unei lungi perioade istorice, un eveniment datorat acelei splendide generații de la 1848 care a știut să facă față în acele circumstanțe tuturor vitregiilor și al doilea - 24 ianuarie 1918, deloc întâmplător Sfatul Țării, Parlamentul Republicii Democratice de atunci a proclamat independența RDM față de Rusia. „Trebuie să remarcăm că noua istoriografie din Republica Moldova a făcut cercetări fundamentale, pași importanți în studierea problemelor istoriei Basarabiei și sigur că au făcut pași importanți și în studierea acestei perioade a mișcării naționale din anii 1917-1918 și procesele care avut loc în această perioadă de mare ruptură a istoriei care s-a încheiat fericit pentru românii confruntați în perioada primul război mondial”, a remarcat directorul Valeriu Matei.

 

Dr. hab., Victor Juc, vicedirector al ICJP, unul din moderatorii manifestării, a subliniat că, încuvintele de deschidere ale conducătorilor instituțiilor organizatoare au fost evidențiate aspecte cu o înaltă încărcătură de conținut. „Evenimentele sunt de o consistență deosebită pentru spațiul românesc. La 24 ianuarie 1859, politologic vorbind, a fost nevoie de o conjunctură internă favorabilă, dar și externă conceptului european restrâns sau chiar fisurat, iar declarația din 24 ianuarie 1918, aș considera-o din punct de vedere al științelor politice, drept o continuare a Declarației din 2 decembrie 1917”, a menționat politologul.

 

În intervenția sa, dr.hab. Nicolae Enciu, vicedirector al Institutului de Istorie, co-moderator, a accentuat că anii primului război mondial este acea perioadă când se vedea această trezire a conștiințelor la basarabieni. Revoluția din februarie, căderea țarismului a fost tot acel eveniment care a trezit la viața națională toate popoarele din componența fostului Imperiu Țarist, inclusiv, în Basarabia. „Procesul de constituire a națiunii române, având în vedere că din 24 ianuarie 1862 apare și termenul România ca stat, în care s-a produs numai o unire a celor două principate sub domnirea unui singur domnitor, Alexandru Ioan Cuza, dar se produce și o unificare, unificarea unor procese social economice, culturale, juridice, de altă natură. Au fost efectuate o serie de reforme foarte importante cu constituirea României care va conduce la modernizarea acestui stat, în mod cert a avut o importanță foarte mare”, a specificat istoricul.

 

În cadrul dezbaterilor au întervenit cu luări de cuvânt acad. Andrei Eşanu, acad. Valeriu Pasat, prof.  Anatol Petrencu, dr. Anatol Ţăranu, dr. Gheorghe Negru, dr.hab. Ion Şişcanu, dr. Maria Danilov, cerc. Ion Negrei ş.a.

 

Manifestările dedicate Unirii Principatelor Române au continuat pe 24 ianuarie, cu ceremonia depunerii de flori la bustul domnitorului Al.I. Cuza, urmat de un recital de muzică, susţinut de cantautorul Viorel Burlacu şi un program literar-artistic organizat de elevii liceelor din sectorul Botanica al municipiului Chișinău.

Galerie foto

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM