Emoții și clipe răscolitoare a încercat maestrul Doga, la privirea înțeleaptă a Zeiței Pallas Athena, întrând în Aula Academiei Române, care a adunat elita culturii și științei din toată țara pentru a-i aduce din nou cinstea cuvenită poetului poeților Mihai Eminescu, or, cum avea să spună în cuvântul său inaugural acad. Alexandru Surdu, vicepreședintele Academiei Române, atunci când spui Eminescu, spui România, iar dacă nu crezi acest lucru, atunci nu ești un român de ultimă încredere, cum zicea filosoful Constantin Noica, „deoarece Mihai Eminescu este omul de timp al culturii noastre, iar acum este Ziua Culturii Române, adică, ziua noastră de aur, Ziua Academiei Române, este clipa noastră cea mare, începutul acesta de an este și al marelui nostru Centenar al Unirii”.

Simpozionul „Cultura română la ceas aniversar – Centenarul Marii Uniri” a fost deschis de președintele Academiei Române, acad. Cristian Hera și moderat de acad. Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române.

 

Președintele Academiei Române a ținut un discurs, în care a vorbit despre Academia Română, despre identitatea națională, despre cultura română, or, cultura este una din componentele fundamentale care caracterizează o identitate națională alături de limbă și tradiții. „Omul deplin al culturii românești, după cum îl numea Constantin Noica sau punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești, cum inspirat îl caracteriza Titu Maiorescu, Mihai Eminescu a fost și rămâne o culme de rostire și simțire românească. Omagiindu-l pe Eminescu, onorăm în același timp cultura românească cu ce are mai frumos și mai înălțător”, a spus președintele Academiei Române. Președintele Hera a subliniat și faptul că prin tot ce a realizat de-a lungul celor 152 de ani, Academia Română a dovedit din plin că este a națiunii și face parte din sufletul neamului românesc, precum națiunea găsește într-însa vatra pururea nestinsă a iubirii de neam, amintiri scumpe și nobile imbolduri. Acum, a subliniat academicianul, când am intrat în anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, se impune mai mult decât oricând, să luptăm pentru îmbogățirea patrimoniului cultural, pentru întărirea identității noastre naționale, pentru susținerea înaintașilor și transmiterea sentimentelor de prețuire a culturii românești pentru generațiile de astăzi și pentru generațiile de mâine.

 

Cu un discurs a fost prezent și Ministrul Culturii și al Identității Naționale, Lucian Romașcan, care a vorbit despre cultură ca liant al Marii Uniri. Oficialul a menționat că, cultura română este scutul de apărare al identității naționale. „Acolo unde politica ne desparte, cultura ne unește, Ziua Culturii fiind sărbătorită pe ambele maluri ale Prutului”, a afirmat ministrul, specificând că acesta este marele avantaj al culturii: nu este constrânsă de granițe fizice sau temporale și că Mihai Eminescu, deși născut la Botoșani, este la fel de iubit la Chișinău, cum este la Constanța sau la Cluj-Napoca.

 

Onoarea deosebită, sub cupolă încărcată de istorie de a da expresie din partea Președintelui Klaus Iohannis i-a revenit consilierul prezidențial, Sergiu Nistor, care a subliniat aprecierea pentru toți creatorii, pentru cei care îmbogățesc diversitatea unirii naționale, care sunt cei mai elocvenți ambasadori ai României, iar operele lor sunt cele mai autentice profeții ale destinului european și culturii în care s-au născut. Consilierul a transmis înaltul respect pentru lucrarea, misiunea nobilă și responsabilă, pe care o îndeplinește Academia de peste 150 de ani în slujba culturii și națiunii române și pentru că tradițional este gazda acestei sărbători, iar semnul geniului Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naționale ne unește și ne reunește la fiecare început de an.

 

Ceva despre „naționalism” la Centenar a fost genericul expunerii acad. Răzvan Theodorescu, președintele Secției de arte, arhitectură și audiovizual. Academicianul a menționat că, în numele acestei istorii, chiar în această sală, în anul Centenarului, se cuvine să declarăm sonor că naționalismul este o doctrină pozitivă sau că naționalismul adevărat este patriotismul.

 

O frumoasă expunere despre cultura română și istoria națională a făcut acad. Ioan-Aurel Pop, rectorul Rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. „Cultura românească, învățată la școală din perspectivă istorică, ar putea fi salvarea noastră, salvarea minților noastre, dar și calea de a înțelege universalitatea. Cultura lumii – dacă există – este formată din toate culturile naționale și regionale. Ca români, vorbitori de limbă română, ca să-l receptăm pe Goethe într-o bună traducere românească, trebuie să-l pătrundem pe Eminescu, fără de care am fi cu toții mult mai labili sau nici nu am mai fi. De aceea, este bine să veghem aici, la Academia România, ca noi, românii, să nu uităm niciodată „să ne cuprindem de acel farmec sfânt”, așa cum ne îndeamnă, din veșnicie, Eminescu”, a spus acad. Pop, lăsând pentru un alt prilej critica acelor opinii care neagă valoarea culturilor naționale, în general, și a culturii naționale românești, în special. Acad. Nicolae Breban a expus  epopeea spirituală a românilor, iar m.c. Mircea Martin, a vorbit despre literatura și cultura română în fața Centenarului.

 

Simpozionul si-a încheiat lucrările printr-un moment artistic, susținut de actorul Dorel Vișan, actrița Ortansa Stănescu și compozitorul-academician Eugen Doga. Maestrul a prezentat o secvență vizuală muzicală, care reflectă crâmpeie din creația sa, în care a răzbătut și ceva din rimele frumoase a lui Eminescu, dar nu înainte ca maestrul Doga să fie invitat rostească un discurs de la tribuna înaltului for al științei românești.  

„Onorate Domnule Presedinte,

Onorati membri ai Academiei Romane,

Onorata asistenta,

Sunt onorat sa mă aflu în acest loc încărcat de istorie, sfințit de lumina atâtor minți, care au trudit la facerea patrimoniului națiunii române. Sunt onorat nespus de mult pentru că mă aflu aici, în acest nucleu al spiritualității române. Calea mea a fost  foarte lungă până a ajunge aici. Imperiile s-au descompus, însă consecințele au mai rămas. Suntem înstrăinați, iar această înstrăinare este până acum foarte bine protejată de multe forțe. Vin din îndepărtatul răsărit românesc, numit regiunea de est transnistreană. Am  80 de ani și trebuie să recunosc, că acest drum a fost mult  prea lung și mult prea durată înstrăinarea”, a spus cu mari emoții și trăire maestrul Doga. Artistul a menționat că avea 20 de ani când a ținut pentru prima oară în mâna o carte de  poezii a  poetului nostru național, Mihai Eminescu. De atunci nu s-a mai despărțit de opera lui Eminescu, a început sa așeze pe muzica vibrația poeziilor sale și sa-i aducă omagiu pe toate scenele, unde a fost invitat. „Am compus si baletul „Luceafarul”, pe care m-as bucura mult sa-l vad montat și la Iași și la București…”, a spus artistul, iar un moment la fel de important și emoționant din discursul maestrului abia urma să fie vocalizat.

 

In aceasta zi, marcată de Centenarul Marii Uniri, maestrul Eugen Doga a adus în dar Academiei Romane Imnul compus pentru Academia de la Chișinău, în speranța ca ar putea deveni Imnul ambelor Academii. Omagiu muzical pentru Ziua Culturii Naționale, pe versurile lui Mihai Eminescu, a urmat în materialul video, proiectat pe monitoarele din Aula Academiei Române, un documentar realizat de jurnalista și scriitoarea Luminița Dumbrăveanu, biograful maestrului, care s-a lăsat cu aplauze neîntrerupte și felicitări pentru maestrul Doga. Aceasta a fost o prezență autentică a maestrului Doga la Academia Română și cu o prestație inedită.

 

Simpozionul a fost urmat de Expoziția „Mihai Eminescu, reper al spiritualității române” și lansarea volumului „Slujebnicul Arhieresc al Mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei”, la care a participat și maestrul.

 

Ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu, 15 ianuarie, a fost declarată Ziua Culturii Naționale la inițiativa Academiei Române. Propunerea a aparținut acad. Eugen Simion, Președintele Secţiei de Filologie și Literatură și fost Președinte al Academiei Române. Anul acesta a fost marcată cea de-a opta ediție.

 

De menționat și faptul că a doua zi, maestrul Eugen Doga a fost invitat cu intervenție în direct, la Televiziunea Română, în cadrul Emisiunii „Pulsul zilei”, iar ulterior a susținut două interviuri de aproape o oră, la posturile Televiziunea Română Internațional și Realitatea TV, cu George Grigoriu.

 

Totodată, la 17 ianuarie 2018, Institutul Cultural Român, București, a găzduit lansarea casetei „Eugen Doga - Eterna - Muzica de colecție pe ritmuri universale”, care se constituie din 11 CD-uri. Acțiunea de lansare și promovare a avut loc cu suportul acordat de dna Iuliana Gorea Costin, consilier în cadrul Departamentului  naltului Reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova și Institutului Cultural Român, București.

 

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM,

17 ianuarie 2018, București