Ședința a fost prezidată și moderată de acad. Boris Gaina, academician-coordonator al Secției. Academicianul a salutat prezența colegilor la cea mai importantă întrunire a anului, subliniind că anul 2017 care s-a scurs a fost un an cu multe provocări, dar a fost și un an în care s-au realizat lucruri frumoase, despre care se va vorbi în cadrul ședinței, dar vor fi abordate și probleme stringente cu care se confruntă știința agricolă la ora actuală.

 

Președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca a salutat membrii Secției științe agricole prezenți la întrunire, mulțumindu-i Secretarului de stat, pentru interesul manifestat de a audia rapoartele privind rezultatele științifice ale Secției, care reflectă activitatea unuia din cele mai importante domenii și ramuri ale economiei naționale. Totodată, președintele Duca a ținut să precizeze faptul că Academia „nu pleacă” și nu se lichidează, așa cum se interpretează, doar va avea un nou statut. Acad. Duca a mai specificat că pe parcursul anului vor avea loc întâlniri periodice cu reprezentații comunității științifice, iar la finele anului, la Academia de Științe, vor fi audiate rezultatele activității științifice, dar și poziția membrilor Academiei, Guvernului, Ministerului, în rezultatul cărora vor fi luate anumite decizii și vor fi identificate prioritățile de dezvoltare. „Important este ca noi să nu pierdem din ritmul și optimismul pe care îl avem, să fim conștienți că știm să lucrăm pentru această țară, iar știința vrem s-o plasăm în sprijinul proceselor de dezvoltare”, a menționat președintele AȘM.

 

Un cuvânt de salut în cadrul Adunării generale a adresat și Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Vasile Luca. Oficialul a remarcat că rezultatele anului 2017 indică o creștere foarte bună sub aspectul calității și productivității, un aport considerabil, în acest sens, având membrii Secției cu cercetările și cunoștințele pe care le aduc și le transmit agricultorilor. În acest context, demnitarul a ținut să mulțumească reprezentanților Secției pentru suportul permanent acordat agricultorilor. Totodată, Secretarul de stat s-a referit și la schimbările care vor surveni în rezultatul reformelor din domeniu, probleme ce vor fi discutate în cadrul unei mese rotunde, preconizate pentru perioada imediat următoare, inclusiv proiectul hotărârii de Guvern vizavi de calitatea de fondator al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. „Sunt sigur că împreună vom putea să implementăm în practică rezultatele obținute, deoarece cel mai important lucru este că cercetările pe care le-ați efectuat dumneavoastră  pe parcursul anilor să ajute agricultorii în problemele lor zi de z”, a spus reprezentantul Ministerului.

 

A urmat sesiunea de audiere a rapoartelor, în care conducătorii instituţiilor de cercetare au prezentat cele mai importante şi valoroase rezultate, dar și impactul economic al acestora. În rapoarte au fost evidențiate atât rezultatele, cât și colaborările internaționale,  activitatea editorială, articolele în reviste naționale și internaționale, participări la conferințe și expoziții internaționale specializate, aprecierile etc. Cât privește aspectul aplicativ, raportorii au evidenţiat o serie de probleme cu care se confruntă practic toate instituţiile din cadrul Secţiei. Problemele majore invocate de conducătorii instituțiilor au rămas în principiu aceleași ca și în anii precedenți - finanțarea insuficientă alocată cercetării, inclusiv pentru procurarea echipamentului ştiinţific, dotarea laboratoarelor cu aparataj performant, problema cadrelor tinere în cercetare etc. Raportorii nu doar au invocat problemele cu care se confruntă cronic știința agricolă, dar au venit și cu propuneri și anumite măsuri de soluţionare a problemelor, implicit, identificarea posibilităților de stimulare a specialiștilor, preponderent, a celor tineri, elaborarea tehnologiilor și mijloacelor tehnice performante, eficientizarea utilizării potențialului uman și logistic etc.

 

Toate rapoartele prezentate pot fi accesate aici:  
1. Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare – doctor habilitat Constantin Dadu, director
2. Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” – doctor Vasile Maticiuc, director
3. Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” – Marina Ilușca, vicedirector
4. Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” – doctor Iurie Moşoi, director
5. Institutul Ştiinţifico - Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară – doctor Oleg Mașner, director
6. Centrul pentru Cercetare a Resurselor Genetice Acvatice „ACVAGENRESURS” – doctor Galina Curcubet, director
7. Universitatea Agrară de Stat din Moldova – doctor Ilie Cercel, prorector pentru activitatea științifică
8. Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro” – doctor Igor Pasat, director științific

 

Rapoartele au fost avizate de comisii specializate de experţi, care au specificat că lucrările de cercetare ştiinţifică şi inovare planificate au fost realizate în termenii şi volumul preconizat. În cadrul Adunării, rapoarte de activitate au prezentat şi membrii titulari şi membrii corespondenţi ai AŞM din cadrul Secţiei.

 

Prezentând avizul activității Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, acad. Vasile Micu, a evidențiat rezultatele pozitive obținute, doar că acestea, în opinia sa, trebuie să fie reformate în favoarea creatorilor, pentru creatori, nu pentru demnitari, ca să creeze și să poată utiliza această creație intelectuală. Fără intelectualizarea agriculturii, agricultura noastră nu are nici o șansă, consideră savantul. Deci, dreptul exclusiv asupra creației trebuie să aparțină autorilor, nu statului. Funcționarii vin pe 3-4 ani și până înțeleg ce au de făcut, trebuie să se gândească unde să plece, dar creația intelectuală durează - un soi la plantele anuale 10-12 ani, dar multianuale – chiar și 25 de ani. „Institutele trebuie să rămână în cadrul Ministerului Agriculturii ca o forță intelectuală care ar susține agricultura, pentru că noi lucrăm pentru agricultură”, a punctat acad. Micu, făcând referire și la pregătirea cadrelor, pe care o consideră o problemă majoră. În acest sens, academicianul l-a citat pe Voltaire care spunea încă cu 275 de ani în urmă că țara pierde nu atunci când se duc banii, dar atunci când se pierde intelectul în țară. „Noi nu-i menținem pe cei care au lucrat, ei se duc din cadrul institutelor din complexul agroindustrial. Cu referire la direcțiile de activitate, eu mă bucur că Universitatea Agrară este cea care lansează și președinți de țară, prim-miniștri, miniștri etc., dar se mai știe că nici o țară nu poate produce tot ce dorește, trebuie să se specializeze și să aleagă ce poate face cel mai bine. Sunt două direcții principale în agricultura noastră, pe care eu le văd rezonabile în dezvoltarea economiei -   producerea materialului săditor și a semințelor, deci, ameliorarea și crearea, ce ar servi ca un criteriu de selectare și promovare a culturilor semințelor și a doua direcție - promovarea culturilor energetice - grâu, porumbul etc.”, a subliniat expertul, menționând și alte direcții, inclusiv organismele genetice modificate care ar fi o realizare colosală în genetică, dar cu regret este ignorată.

 

În urma audierii rapoartelor pezentate, președintele AȘM a făcut o generalizare, dar nu înainte de a felicita reprezentanții Secției cu ocazia întrunirii anuale și a le mulțumi cercetătorilor pentru performanțele atinse, rezultate apreciate și de către experți. Președintele Duca a prezentat câteva date statistice ce vizează entitățile din țară care fac cercetări și inovări, apreciind înalt activitatea mai multor institute, inclusiv, a Institutului de Tehnică Agricolă „Mecagro”, Institutului de Fitotehnie „Porumbeni", Institutului Ştiinţifico - Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare ș.a., care au înregistrat rezultate demne de toată considerația. Președintele AȘM a salutat propunerile expuse de acad. Vasile Micu și acad. Gheorghe Cimpoieș, privind prioritățile în domeniu, sugerând ca acestea să fie introduse în rezoluția Adunării generale a Secției. Totodată, președintele AȘM s-a referit la necesitatea promovării reformelor în știință și impactul acesteia, acțiunile care urmează a fi întreprinse în perioada de implementare a reformei, rolul pe care îl va avea Academia de Științe în viitor, modul de finanțare a științei, de salarizare a cercetătorilor etc., mizând în acest sens și pe susținerea oamenilor de știință care reprezintă nu doar Secția de științe agricole, dar una din cele mai importante ramuri ale economiei naționale.

 

Revenind la aprecierea muncii dedicate și, adesea, de sacrificiu a colaboratorilor din cadrul Secției, președintele Duca a înmânat o serie de diplome și medalii mai multor cercetători, recomandați de Biroul Secției științe agricole.

 

În memoria savanților din cadrul Secției care au plecat mult prea devreme la cele veșnice, președintele AȘM a propus să fie ținut un minut de reculegere.

La finele ședinței, acad. Boris Gaina a reiterat aprecierile și considerația pentru munca depusă de cercetători pe parcursul anului de referință, îndemnând la mobilizare și asta pentru că anul 2018 este ultimul an dintre cei patru, acordați pentru realizarea proiectelor de cercetare. „Grijă noastră este ca reforma să ne ajute să mobilizăm și să menținem potențialul acesta în continuare pentru realizarea tuturor problemelor care stau în fața complexului agroindustrial și să atragem tineretul în cercetare”, a subliniat academicianul coordonator, mulțumind Biroului secției pentru activitatea prodigioasă, dar și secretarului științific al Secției care muncește cu mult profesionalism, este receptiv la toate solicitările și realizează în termen și la nivel corespunzător toate sarcinile.

 

În cadrul Secției științe agricole activează 412 cercetători.

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM