(19.07.1932 - 07.12.2017)

În ziua de 7 decembrie 2017, la vârsta de 85 de ani, s-a stins din viață istoricul și omul politic Alexandru MOȘANU, profesor universitar, doctor habilitat în istorie, membru de onoare al Academiei Române, primul președinte al Parlamentului Republicii Moldova în perioada 3 septembrie 1990 – 2 februarie 1993. Profund marcat de această veste tristă, Academia de Științe a Moldovei exprimă sincere condoleanțe îndureratei familii a distinsului istoric, profesor universitar, lider marcant al mişcării de renaştere şi de eliberare naţională din a doua jumătate a anilor ’80 ai secolului al XX-lea, artizan al Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991.

Născut la 19 iulie 1932, în comuna Branişte din judeţul Bălţi, a urmat iniţial studiile secundare la Cobani şi Bălţi, iar cele superioare le-a obţinut la Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău (1952-1957). În condiţii de lipsă a libertăţii de creaţie în perioada sovietică, tânărul istoric Alexandru Moşanu a reuşit să evite temele propagandistice, activitatea sa de cercetare din acei ani concretizându-se în circa 100 de lucrări şi studii, inclusiv în două monografii de o reală valoare ştiinţifică referitoare la mişcările sociale şi politice din România în epoca modernă.

Înzestrat cu o inteligenţă sclipitoare şi cu o capacitate de muncă şi tenacitate ieşite din comun, tânărul cercetător s-a afirmat într-un timp scurt prin rezultate ştiinţifice remarcabile, devenind unul din liderii proeminenţi ai elitei ştiinţifice şi culturale din fosta RSS Moldovenească. Astfel, în perioada anilor 1957-1976 a devenit consecutiv doctor în istorie (1966) şi doctor habilitat în istorie (1979), parcurgând în aceiaşi ani calea de la cercetător ştiinţific inferior la aceea de cercetător ştiinţific superior şi secretar ştiinţific la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a RSSM (1957-1976). A efectuat studii aprofundate în domeniul istoriei naţionale şi a cunoscut o seamă de istorici de marcă, iniţiind astfel strânse relaţii ştiinţifice şi interpersonale frăţeşti cu istoricii din România. Meritele istoricului Alexandru Moşanu în dezvoltarea ştiinţei istorice naţionale şi în formarea unor cercetători ştiinţifici de înaltă calitate au fost pe deplin recunoscute de forul ştiinţific suprem al României, acordându-i prestigoasa calitate de Membru de Onoare al Academiei Române (1993).

Concomitent cu activitatea de cercetare, istoricul Alexandru Moşanu a parcurs şi o impresionantă carieră didactică, evoluând de la postura de lector universitar la cea de conferenţiar, iar din 1986 devenind profesor la Catedra de istorie modernă şi contemporană a Universităţii de Stat din Chişinău, culminând cu alegerea sa în funcţia de decan al Facultăţii de Istorie a aceleiaşi instituţii superioare de învăţământ (1989-1990). Prin întreaga sa activitate didactico-profesorală, Alexandru Moşanu a contribuit la formarea unei noi generaţii de istorici care, în condiţiile declanşării amplei Mişcări de Renaştere şi de Eliberare Naţională din a doua jumătate a anilor ’80, au afirmat o nouă viziune asupra istoriei naţionale, eliberată de dogmele ideologiei comuniste şi întemeiată exclusiv pe normele şi valorile ştiinţei istorice din lumea contemporană.

În cadrul Mişcării de Renaştere şi de Eliberare Naţională în fosta RSS Moldovenească, istoricul Alexandru Moşanu s-a implicat plenar inclusiv în viaţa politică, devenind unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova, iar, după alegerile parlamentare din 1990 fiind ales în înalta şi responsabila funcţie de preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Moldovei (Parlamentului Republicii Moldova), calitate în care va proclama, la 27 august 1991, Independenţa Republicii Moldova. Momentul culminant al şedinţei extraordinare a Parlamentului Republicii Moldova din acea istorică zi a fost citirea de către preşedintele Parlamentului, prof. Alexandru Moşanu, a textului Declaraţiei de Independenţă şi votarea nominală a documentului de către cei 277 de deputaţi prezenţi în sală.

În perioada anilor de activitate parlamentară, Alexandru Moşanu a avut o contribuţie decisivă la elaborarea şi adoptarea unor acte legislative extrem de importante, privind redenumirea Sovietului Suprem al RSSM în Parlament, adoptarea Legii cu privire la Drapelul de Stat – tricolorul, redenumirea RSSM în Republica Moldova, adoptarea unei noi Steme de Stat etc. Activitatea parlamentară a prof. Alexandru Moşanu s-a remarcat inclusiv prin faptul că a prezentat în forul legislativ de la Chişinău rapoarte în chestiunile privind Drapelul de Stat (27 aprilie 1990) şi Avizul Comisiei parlamentare pentru aprecierea politico-juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune şi a Protocolului adiţional secret din 23 august 1939, precum şi a consecinţelor lor pentru Basarabia şi Bucovina de Nord (23 iunie 1990). A fost, de asemenea, preşedinte al Comitetului organizatoric al primei Conferinţe internaţionale pe tema „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia”, din 26-28 iunie 1991, prezentând în cadrul acesteia raportul principal.

Chiar dacă implicat plenar în viaţa politică din Republica Moldova, prof. Alexandru Moşanu a rămas fidel idealului său de istoric, prin cursurile promovate în faţa studenţilor de la Universitatea de Stat din Moldova, ca şi prin analizele procesului istoriografic şi politic de după 1990, contribuţia sa în acest domeniu fiind una remarcabilă. Graţie constituirii şi activităţii desfăşurate de Asociaţia Istoricilor în acea perioadă sub îndrumarea prof. Alexandru Moșanu, în şcoala naţională au fost introduse două cursuri de bază: istoria universală şi cea naţională, atribuindu-li-se un rol principal printre disciplinile umanistice.

Profesorul Alexandru Moşanu este și fondatorul şi primul redactor-şef al prestigioasei reviste de istorie şi cultură „Destin Românesc”, care şi-a propus, chiar de la lansarea respectivei publicaţii, nobila misiune de a reflecta problemele fundamentale ale istoriei şi culturii românilor, punând accentul îndeosebi pe tema magistrală a unităţii de neam.

În amintirea actualelor și viitoarelor generații, profesorul și omul politic Alexandru Moșanu va rămâne pilonul de granit al Rezistenţei basarabene, arhitectul Mişcării de Renaştere şi de Eliberare Naţională, autorul de facto al Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, confirmând integral cuvintele marelui cronicar Miron Costin: „Nasc şi la Moldova Oameni” !

Dumnezeu să-l odihnească în pace și să-l aibă în paza Sa!

Președintele Academiei de Științe a Moldovei,
academician Gheorghe DUCA