Stimate și drag prieten, Constantin Oboroc,
în aceste momente de tristețe și durere, legate de trecerea la cele veșnice a soției Valentina, exprim cele mai sincere condoleanțe și sentimente de profundă compasiune.
S-a oprit viața celei cu care ați împărțit destinul și cu care V-ați crescut în demnitate doi feciori. În clipele acestea de grea încercare Vă sunt alături și împărtășesc din nemăsurata pierdere pe care o trăiți.
Ați fost și rămâneți un bun prieten al meu, dar și al Academiei de Științe. Sunteți un fiu vrednic al țării noastre, de-o înaltă ținută morală și o rară demnitate. Aceste virtuți le-ați dovedit nu o dată, fiind deputat al Poporului în ultimul Parlament al URSS, prim-vicepremier, consilier prezidențial.
Cu certitudine, ne vom aminti cu respect și admirație de luările de cuvânt din Piața Marii Adunări Naționale din 1989 și 1991. Memorabil va rămâne discursul Dvs la Prima Mare Adunare Națională de la Chișinău, din 27 august 1989, care face parte din Arhiva de Aur a Radio televiziunii Naționale.
V-ați exprimat nu o dată și cu fermitate în favoarea revenirii la alfabetul latin și denumirea corectă a limbii pe care o vorbim – Limba Română, ridicând prin aceasta, la rang de înaltă demnitate, întreaga elită intelectuală – savanți, scriitori, oameni de cultură, care au dezghețat masele prin Mișcarea de Renaștere Națională.
Meritele în fața istoriei recente vor fi consemnate prin modelul de politician integru, cu dragoste curată de țară și de oamenii ei, dar și de primar de Nisporeni, unde despre Dvs au vorbit doar faptele.
Nisporenenii, dar și cei cu vocația pentru frumos și demnitate vor deplânge cu siguranță plecarea în eternitate a celei care V-a fost prieten de suflet și de viață. I-ați fost mereu alături și i-ați alinat durerile în toți acești ani de grea suferință cum ați știut mai bine, așa cum ar face doar un soț iubitor și un Om hărăzit cu bunătate. Chipul soției Valentina Vă va încălzi amintirile de acum încolo. Din păcate, timpul ne fură oamenii dragi de lângă noi, dar niciodată amintirea lor.
Dumnezeu să-i vegheze somnul de veci soției Valentina, iar Dumneavoastră să Vă dea putere să treceți peste această mare pierdere.
Regrete profunde,
academician Gheorghe DUCA |