Evenimentul a reunit experți naționali și internaționali, analiști în problematica transnistreană, formatori de opinie, diplomați, oficiali ai instituțiilor de stat,reprezentanți ai mediului academic, și mass-media. La deschiderea lucrărilor conferinței au participat prim-vicepreședintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, viceprim-ministrul Gheorghe Bălan, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în republica Moldova, E.S. Ivan Gnatișin.

 

Lucrările sesiunii plenare au fost deschise și moderate de către directorul Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AȘM, dr.hab., prof. Valeriu Cușnir, care a salutat participanții, mulțumind partenerilor pentru implicarea în organizarea unui eveniment cu o tematică atât de sensibilă.Făcând referire la problema securității, profesorul a remarcat că aceasta este una foarte veche și existențială, or, dezvoltarea oricărei colectivități, în general, și oricărui individ, în particular, implică condiția  securității atât a persoanei, cât și a societății în ansamblu, ca fiind una vitală. În acest context, războiul din regiunile Donețk-Lugansk ale Ucrainei prezintă un pericol sporit nu numai pentru statul ucrainean, dar și pentru Republica Moldova, constituind un factor de destabilizare a securității pe plan  european, fapt care a determinat necesitatea și actualitatea Conferinței științifice respective. Din nefericire, a subliniat directorul Cușnir, sindromul transnistrean s-a manifestat și în Ucraina – Crimeea, Donețk, Lugansk…- fiind derulat practic după același scenariu și cu participarea multora dintre cei care cu arma în mână au dezbinat integritatea teritorială a Republicii Moldova. Dacă în acei ani autoritățile ucrainene, dar și statele europene ar fi apreciat adecvat conflictul armat de pe Nistru, separatismul susținut de forțele armate ale Federației Ruse, pericolele iminente ale fenomenului pentru viitor, multe puteau fi prevenite. „Astăzi, securitatea din regiune este expusă mai multor amenințării: formațiunea armată ilegală a așa zisei republici transnistrene; cantitățile enorme de muniții militare depozitate în regiunea din stânga Nistrului, dar și contingentul forțelor armate ale Federației Ruse care urmau să fie retrase mai mulți ani în urmă potrivit Convenției de la Stambul (1999) constituie un factor destabilizator al securității. Bineînțeles, nu trebuie de uitat și nici de neglijat provocările de tip hibrid, care de fapt constituie un adevărat război prin aplicarea celor mai moderne și sofisticate mijloace și metode, război de ofensivă și în continua extensiune”, a punctat profesorul. Totodată, dr.hab. Cușnir consideră că problema securității, inclusiv în regiune, își va păstra actualitatea încă pentru mult înainte, servind ca generic pentru conferințe, simpozioane, mese rotunde. Nu vor dispărea nici amenințările hibride. Mai mult, probabil vor deveni și mai sofisticate și periculoase datorită progresului tehnologic. Concluzionând, directorul a menționat că doar prin eforturile comune ale Republicii Moldova, Ucrainei, partenerilor europeni și internaționali, inclusiv a comunității academice și experților independenți, se va reuși demascarea și contracararea provocărilor hibride, contribuindu-se la consolidarea securității.

 

Prim-vicepreședintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a salutat, în numele conducerii AȘM participanții la for, felicitând organizatorii pentru buna desfășurare a acestui eveniment dedicat unui subiect actual, precum securitatea regională, în contextul marilor schimbări care au loc în lume. Prim-vicepreședintele AȘM a mulțumit Ambasadei Ucrainei pentru buna colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice și Politice, dar și cu Academia de Științe, în general, menționând o serie de evenimente care au fost organizate în comun, amintind de unul din cele mai recente - conferința științifică dedicată celor 25 de ani a relațiilor dintre statele independente Ucraina și Republica Moldova. Vorbind despre răspândirea informației cu utilizarea tehnologiilor moderne, academicianul a remarcat că uneori câștigă cel care apasă primul pe butonul calculatorului. Făcând referire la Jules Verne care a scriscca 140 de aniînurmăcelebrul roman de aventuri „OcolulPământuluiîn 80 de zile”, acad. Tighineanu a subliniatcă lumea s-a schimbat radical, planeta noastră, la figurat vorbind, a devenit foarte mică și actualmente informația se răspândește fulgerător pe tot globul pământesc.

 

Totodată, prim-vicepreședintele AȘM a subliniat oportunitatea organizării acestei conferințe, dat fiind că tocmai în aceste zile, la Bruxelles, are loc Summitul Parteneriatul Estic, unde conducătorii a șase țări - Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Azerbaidjan, Armenia, discută probleme de colaborare, apropierea de UE, perspectivele și noile posibilități de soluționare a problemelor economice și altele. „Noi trebuie să răspundem la aceste provocări generate de noi tehnologii și posibilități, dar totodată trebuie să fie o abordare științifică, să nu  discutăm numai ceea ce se întâmplă astăzi, ci să analizăm fenomenele în dinamică, tendințele de dezvoltare a acestora, să pregătim societatea pentru provocările de mâine, stabilind și priorități de viitor. Este important ca rezultatele forului să fie accesibile pentru toți. Membrii societății trebuie să știe la ce concluzii au ajuns savanții împreună cu alți experți din diferite domenii, pentru că secolul XXI generează fenomenenoi la care urmează să ne acomodăm, totodată depășind aspectele negative”, a punctat prim-vicepreședintele Tighineanu,  

În luarea sa de cuvânt, viceprim-ministrul Gheorghe Bălan s-a referit la problematica securității regionale în contextul provocărilor hibride. Oficialul a subliniat că în ultimul timp Republica Moldova este nevoită să facă față fenomenului care a căpătat denumirea de „război hibrid” și care prezintă amenințări reale la adresa securității naționale a oricărui stat de pe glob, inclusiv pentru țara noastră. Viceprim-ministrul a accentuat pericolele iminente pe care le poate aduce un „război hibrid” în contextul existenței conflictelor regionale nereglementate. În acest sens, viceprim-ministrul Bălan a subliniat că Republica Moldova trebuie să depună eforturi pentru contracararea provocărilor de tip hibrid, dat fiind că există conflictul din raioanele de est și aceasta imprimă vulnerabilitate și sensibilitate. Aprobarea documentelor ce țin de securitatea națională este absolut oportună și autoritățile din RM continuă să identifice posibilități pentru apropierea dintre cele două maluri ale Nistrului, dar și să contracareze, totodată, propaganda informațională. Concluzionând, demnitarul a remarcat că conferințele de acest tip aduc o contribuție analitică importantă și un suport informativ esențial în măsură să susțină activitatea experților implicați în elaborarea unor mecanisme menite să prevină și să combată fenomenul vizat.

 

Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, E.S. Ivan Gnatișin a prezentat un raport privind evoluția Ucrainei de la evenimentele din 2013, numind Federația Rusă drept un stat agresor. E.S. a menionat faptul că autoritățile din Ucraina au demarat un proces amplu de reconsiderare, chiar de formare a unei identități și au purces la reformarea totală a armatei naționale în baza asistenței din partea Alianței Nord-Atlantice. Diplomatul a remarcat că Ucraina se confruntă cu aceleași provocări ca și Moldova, doar cu o mică diferență. La începutul anilor 1990 încă nu erau atât de sofisticate instrumentele provocărilor de tip hibrid, iar Ucraina se confruntă cu acestea în contextul societății informaționale, dezvoltării rețelelor de socializare. Mass-media este supus unui atac mult mai masiv, fapt care și-a lăsat repercusiunea prin faptul că timp de câteva luni poporul ucrainean, în fața opiniei publice din Federația Rusă, a fost tratat ca un inamic.        

 

Lucrările Conferinței s-au ținut în cadrul a două sesiuni: Sesiunea I - Amenințări hibride și măsuri de contracarare: perspectiva regională, moderată de dr.hab. Victor JUC, vicedirector, ICJP al AȘM și Sesiunea II - Manifestări ale războiului informațional: provocări hibride, moderată de dr. Natalia ALBU, director de Centru, ICJP al AȘM.

 

Dr. Vitalie Gamurari s-a pronunțat pe marginea justiției de tranziție, vorbind despre amenințările hibride din perspectiva dreptului internațional. Expertul a subliniat că normele de drept internațional, chiar și în pofida faptului că sunt deseori criticate,  dreptul internațional a supraviețuit două războaie mondiale. Este însă nevoie de a rectifica, în conformitate cu noile realități și justiția de tranziție care prevede elaborarea unor norme post-conflict care poate să vină în ajutorul celor care sunt supuși diferitor tipuri de agresiuni.

 

Dr.hab. Victor Juc a subliniat că în rezultatul unor studiis-a demonstrat că principalele vulnerabilități de tip hibrid țin de statele care se ocupă de conflictele înghețate, acestea fiind cele mai des expuse, dar totuși există o diferență. Ucraina, deși a întreprins mai multe acțiuni privind sistarea mass-media rusești și a rețelelor de socializare, totuși, Republica Moldova este mai mult atacată, ucrainenii fiind mult mai intransigenți.
           

Comunicarea dr. Natalia Albu privind manifestările războiului informațional: provocări hibride, a avut dreptscop să ofere o abordare multidimensională evenimentelor care au loc în ultimii 3-4 ani vizavi de riscurile și amenințările la adresa securității regionale și națională. „Războiul hibrid este definit diferit, cineva îi percepe amenințările din exterior, altcineva se referă la război informațional. Război hibrid conține și componenta informațională, propagandă, inclusiv direcția militară indirectă”, a menționat cercetătoarea.

           

Dr., conf. cercetător, Sergiu Sprincean, secretar științific al Institutului de Cercetări Juridice și Politice a menționat că războiul hibrid prezintă un rezultat al lumii postmoderne, un fenomen amplu cu multe componente și este foarte greu de identificat aproximativ toate componentele care intră în această sintagmă. Actualmente, în comunitatea politologilor există o discuție amplă vizavi de două mari concepte - războiul hibrid și război de tip nou. La etapa contemporană sigur că atacurile cibernetice reprezintă un mare pericol, pentru că totul se cifrează, se informatizează. Embargourile economice sunt cunoscute mult mai demult, decât însuși războiul hibrid,  dar într-un context mai larg, pot fi considerate parte a acestui război hibrid.       

Obiectivele de bază ale conferinței au ținut de reliefarea provocărilor de tip hibrid asupra securității naționale a celor două state și asupra securității subregionale din arealul est european. Potrivit organizatorilor, scopul activității a fost de a informa despre metodele de asigurare a securității naționale, în contextul provocărilor de securitate regională și de a oferi oportunitatea de a dezbate riscurile şi ameninţările cărora trebuie să le facă faţă zi de zi securitatea şi apărarea naţională, acestea fiind de o mare diversitate ca natură, forme de manifestare, dimensiuni şi caracteristici.

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM