Comemorarea savantului a început în dimineața zilei de 9 noiembrie curent, la mormântul de la  Cimitirul Central din strada Armenească, unde au fost prezenți colegi de la institut, discipoli, dar și oameni care i-au apreciat contribuția în dezvoltarea științei lingvistice.

 

Directorul Institutului de Filologie, dr.hab., Vasile Bahnaru, unul din numeroșii discipoli pe care i-a îndrumat acad. Silviu Berejan, a menționat în deschiderea evenimentului că simpozionul respectiv reprezintă amintirea celui care a fost savantul Silviu Berejan, cel care a fost preocupat în cercetările sale de istoria şi cultura vorbirii limbii române. De la mentorul său a învăţat mai multe lucruri, dar cel mai important a fost omenia, dragostea de muncă şi de neam, pe care a cultivat-o, de altfel, tuturor discipolilor pe parcursul a peste 50 de ani de activitate la Institutul de Filologie al AȘM.

 

Exprimând plăcerea de a fi prezent la eveniment, dr.hab., Victor Țvircun, coordonatorul Secției Științe Umanistice a menționat căîn toate eseurile, cercetările, cu referință la numele acad. Berejan se remarcă faptul că el a fost întemeietorul diferitor direcții în domeniul filologiei, reprezentând intelectual al țării noastre. Lingvistul se înscrie în pleiada șaizeciștilor care, în cea mai mare parte, a pledat pentru dezvoltarea și purificare limbii. „Puțin se vorbește despre faptul că anume în anii 1960-1980 o pleiadă de personalități din Republica Moldova au luptat consecvent pentru revenirea la alfabetul latin, limbii și literaturii naționale”, a spus dr.hab. Țvircun. În acest sens, Domnia Sa a venit cu propunerea ca orice manifestare legata de creatorii vieții intelectuale din spațiul nostru să fie organizată nu doar în cadrul unei discipline. În viziunea sa, asemenea manifestări trebuie să fie multidisciplinare cu integrarea colegilor la Institutul de Istorie, Patrimoniul Cultural, universităților etc. Aceasta va da posibilitate de a prezenta un tezaur mai vast al acestor personalități care au lăsat o moștenire importantă pentru prezent, dar și pentru ziua de mâine.

 

„Atunci când vorbim de acad. Silviu Berejan, eu cred că trebuie remarcate două ipostaze distincte, dar care se îmbină într-un tot organic - ipostaza lui de lingvist care a dat studii fundamentale despre limba română, despre anumite aspecte ale limbii noastre și a doua - cea de luptător de revenire la alfabetul latin și a limbii noastre”, a menționat acad. Mihai Cimpoi. Criticul și istoricul literar a specificat că în ultima fază a avut o activitate foarte dinamică, foarte axată pe argumente științifice prin care demonstra adevărata denumire a limbii noastre și care sublinia că în această limbă au scris clasicii noștri, cronicarii noștri și că varianta ei literară este limba română. A fost de o verticalitate morală deosebită, lucru pe care l-a demonstrat făcând parte și din comisia creată în cadrul sovietului suprem de atunci. O contribuție deosebită acad. Berejan a avut-o și la acea hotărâre a Academiei de Științe privind denumirea limbii, din 1994. „El acolo a fost vioara numărul unu”, a mărturisit acad. Cimpoi.

 

Despre aportul semnificativ la dezvoltarea lingvisticii, în special, al sinonimiei, a vorbit și dr. hab., Marc Gabinschi, cercetător științific la Institutul de Filologie. Fiind într-un birou mai bine de 10 ani, a colaborat cu regretatul savant, la tematica infinitivului, după care acad. Berejan a preferat semantica.

 

Figura lui Silviu Berejan nu se confunda cu ale altora, a menționat dr. Iulian Filip, fiindcă toată lumea aștepta opinia unui cunoscător, iar el era din acest context al omului cunoscător și pregătit și care nu a ezitat să ducă crucea în diferite poturi, în care a fost promovat și lansarea unor perspective curente. In abordarea problemei complexe lingvistice este un cântar care-l prinde bine la distanță. „Permanent ne prindem la imaginea de oameni teferi, când ne facem din firul incandescent al continuității să înțelegem că nimic nu-i de la noi și e onest și cinstit, pentru că este un cercetător pentru cine lucrează în aceste laboratoare ca să cunoască lucrarea și urmele înaintea mergătorilor”, a apreciat scriitorul Iulian Filip.

 

„La 10 noiembrie se împlinesc 10 ani de când regretatul om de știință, savant, om de cultură vastă, a trecut în lumea de dincolo și în septembrie ar fi împlinit 90 de ani. Adică, dacă ar fi trăit până acum, ar fi fost unul dintre cei mai longevivi lingviști, de rând cu Nicolae Corlăteanu”, a remarcat un alt discipol al regretatului savant, dr. Ana Vulpe, cercetător științific, coordonator. Dr. Ana Vulpe a subliniat că Silviu Berejan, după cum a menționat Coșeriu, a fost unul dintre cei mai mari lingviști nu doar din spațiile basarabiene. „Berejan a avut o activitate foarte vastă, largă, dar noi îl considerăm mai aproape de preocupările de semantică, de lexicologie, lexicografie, pentru că are foarte multe lucrări de referință în acest domeniu”, a spus Ana Vulpe, fiind recunoscătoare, în acest sens, pentru faptul că a făcut parte din renumita școală științifică a lui Berejan în domeniul problemelor de semantică, lexicologie și lexicografie, constituită din peste 40 de discipoli, printre care Veronica Pacuraru, Gheorghe Popa, Vasile Bahnaru, Gheorghe Stog, Maria Onofraș ș.a. De la dascălul său, Silviu Berejan, a luat tenacitatea, adică de a insista mult asupra lucrurilor și pentru a fi mai convingătoare l-a citat chiar: „Trebuie să treci prin cap de 100 de ori ideea până a o așterne pe hârtie”, adică dânsul manifesta o grijă deosebită față de felul cum scrie. Era o persoană care îi plăcea să vorbească foarte mult, să discute, avea un simț al umorului, își amintește dr. Vulpe. „Îi simțeam foarte mult lipsa, după ce a plecat, pentru că ne-a fost și șef de sector. Ne este foarte greu, celor de la lexicografie, lexicologie ne-a fost cel mai aproape. O să-i fie mereu vie memoria atât timp cât vom fi și noi în viață”, a mărturisit discipolul . Încheind, a ținut să o citeze pe dna profesor Maria Manoliu Manea care zicea că „Silviu Berejan a slujit deopotrivă atât știința lingvistică, cât și cauza limbii române cu mare devotament și pasiune”.            
 

În cadrul evenimentului a fost inaugurată o Expoziție tematică de carte.

 

Colocviul este organizat în cadrul proiectelor instituţionale:

Evoluţia literaturii române, folclorului şi a teoriei literaturii în context european şi universal;

Direcţii actuale în cercetarea limbii române; Portal de resurse lingvistice pentru limba română.

 

Acad. Silviu Berejan s-a născut la 30 iulie 1927, la Bălăneşti, Anenii Noi. Savantul este fondator al şcolilor naţionale de lexicologie, semantică şi lexicografie, autor a peste 400 de studii, inclusiv trei monografii, coautor a patru dicţionare. Cei care l-au cunoscut pe Silviu Berejan spun că el a fost un mesager al ştiinţei naţionale la forurile de peste hotare unde îi erau recunoscute şi apreciate cercetările. S-a stins din viaţă pe 10 noiembrie 2011. 

 

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM