Lucrările evenimentului au fost inaugurate de directorul Institutului de Filologie, dr.hab. Vasile Bahnaru, care a salutat participanții la cea de-a XI-a ediție Colocviului, subliniind că ediția curentă este consacrată aniversării a 160-a de la nașterea cunoscutului lingvist elvețian Ferdinand de Saussure.

 

La deschiderea forului a participat dr. hab., Aurelia Hanganu, Secretar Științific General al AȘM. Dna Hanganu a adresat un mesaj de salut din partea conducerii Academiei. Cu referire la genericul ediției curente, dr.hab. Hanganu, filolog de formație, a menționat că însăși tema selectată pentru discuție - Ferdinand de Saussure în calitate de conștiință semiotică a lingvisticii, este una foarte interesantă în contextul în care acest lingvist și această personalitate a propus niște idei care urmează să fie dezvoltate. Din perspectivă lingvistică și din perspectivă literară, dar și din cea a  tinerilor care se încadrează cu temele lor de discuție este cert că lingvistica modernă și filologia în ultimii ani de dezvoltă foarte rapid, în comparație cu ceea ce se întâmpla în anii precedenți fiind tot mai mult influențate de tendințele moderniste și gândirea filosofică în același timp. Le-a dorit celor prezenți succese în discursurile și comunicările lor, precum și discuții și comunicare bună.

 

Prima comunicare a fost prezentată de dr. Ion Bărbuță, cercetător științific, coordonatorul la sectorul de gramatică al Institutului de Filologie. Cercetătorul a vorbit despreLingvistica structurală vs. Pragmatică - două direcțiile care au predominat lingvistica sec. al XX-lea, lingvistica structuralistă care a fost, de fapt, curentul de bază până prin anii 70-80 și lingvistica pragmatică apărută în anii 70-80. „Încerc să fac o paralelă între aceste două direcții de cercetare și scopul meu este să demonstrez de fapt că acestea se opun foarte dur, ele sunt niște direcții de cercetare complimentare, fiecare își are obiectul său de cercetare, fiecare încearcă să elucideze diferite aspecte ale limbii.  Lingvistica structuralistă descrie sistemul limbii, unitățile limbii, cum este organizată limba, iar lingvistica pragmatică încearcă să pună accentul pe funcționarea limbajului, adică modul în care este organizat limbajul în comunicare”, a menționat cercetătorul. Revenind la genericul ediției Ferdinand de Saussure – „conştiinţa semiotică” a lingvisticii, dr. Bărbuță a relevat că Ferdinand de Saussure a fost, de fapt, cel care a reușit să sistematizeze toată teoria lingvistică și să pună bazele unei lingvistici teoretice. Tot el a fost primul care a spus că limba este un sistem de semne și știința care de fapt se ocupă cu studierea semnelor este o semiotică. 

 

Colocviul este consacrat problemelor de filologie în general, astfel încât participanții la for în comunicările lor nu doar au analizat opera lingvistică a cunoscutului lingvist elvețian, dar s-au referit și la alte probleme ale filologiei moderne. Astfel, dr. Nina Corcinschi, vicedirector al Institutului de Filologies-a referit, în comunicarea sa, la evoluția limbajului erotic in romanul romanesc. Limbajul erotic, relevă cercetătoarea, nu este unul genuin, ci e construit, remodelat de generaţii de îndrăgostiţi, fiind cel care construiește afectul, care îi conferă formă, nuanță, expresie, îl așează într-un cod. „Discursul erotic romanesc se instituie timid într-un cod al candorilor erotice, al iubirii-romantice, începând cu romanul Frunze de dor (1956), al lui Ion Druță, întemeind, în același timp și convenția romanului doric în Basarabia postbelica. Literatura anilor  ̓50 încă nu dispune de formule culte ale sentimentului erotic. Cu un instinct artistic deosebit, Ion Druță reactualizează patternurile folclorice ale iubirii. Expresia erosului e predominant lirică, iar limbajul e ingenuu. Autorul respectă codul tradițional rustic al decenței erotice, menținând sentimentul în stihia sugestiei și a subînțelesurilor, proprie poeticii poeziei de dragoste populare. E un cod al cuviinței și al poeziei, plin de mister, înălţându-se pe eșafodajul paralelismelor naturiste și detaliilor simbolice. În literatura română din Basarabia postbelică I. Druță reactualizează patternurile folclorice ale iubirii. Expresia erosului e predominant lirică, iar limbajul e ingenuu. Autorul respectă codul tradițional rustic al decenței erotice, menținând sentimentul în stihia sugestiei și a subînțelesurilor, proprie poeticii poeziei de dragoste populare”, a ținut să specifice în discursul său dr. Corcinschi.

 

În intervenția sa, dr. hab., Andrei Țurcanu a vorbit despre Poezia șaizecistă o (est)etică asumată, subliniind importanța acestui moment cultural, literar, poetic, pentru literatura  din Basarabia, atunci a avut loc revenirea la matca poeziei și a poeziei naționale, a literaturii noastre, a poeziei noastre. „În 1957 a avut loc la noi revenirea la ortografia normală a literaturii, a limbii noastre și imediat a avut loc acel boom a șaizecismului. Eu cred că anume factorul lingvistic a avut o importanță covârșitoare în această regenerare a lirismului, a factorului estetic din literatură, pentru că limba pentru literatură și, în general, pentru societate este un temei spiritual, cultural, ontologic foarte important”, a subliniat scriitorul și criticul literar Andrei Țurcanu, precizând că Ferdinand de Saussure revine printre lingviștii noștri prin revenirea la fundamentele esențiale ale limbajului, limbii, culturii limbajului și culturii limbii.           

 

Perspectivele recente în geolingvistica românească: atlasele lingvistice digitale a fost subiectul la care s-a referit dr. Florin-Teodor Olariu, Institutul de Filologie Română „A, Philippide”  din Iași. Cercetătorul ieșean aprezentat în lucrarea sa principalele realizări din geolongvistica românească din ultimii aproape 20 de ani, referindu-se, în primul rând, la atlasele lingvistice digitale, practic, o nouă etapă în cercetarea filologică românească de dialectologică. Dr. Olariu s-a focalizat asupra a trei proiecte, două dintre ele dezvoltate la Iași - Noul Atlas Lingvistic Român pe regiuni. Moldova și Bucovina și Atlas lingvistic audiovizual al Bucovinei (ALAB), și celelalte realizat la colegiul de la Cluj în colaborare cu informaticienii din Canada.    

Dr. hab., prof. univ. Vasile Pavel a vorbit despre Semnul arbitrar și motivația lexicală. „O problemă foarte importantă în lucrările lui Ferdinand de Saussure constă în faptul că limba este un sistem de semne și anume despre caracterul arbitrar al semnului lingvistic, Ferdinand de Saussure a consacrat mai multe lucrări. Este vorba de același sistem comparabil cu scrisul, limba ca sistem cu semne comparabil cu scrisul, alfabetul surdomuților.

 

Dr. Alexandru Cozmescu a ținut să sublinieze faptul că ceea ce a încercat să facă Saussure a fost să pună bazele unei teorii a limbajului așa cum nu a încercat să facă nimeni până la el, o teorie complexă și clară care să fie accesibilă din perspectiva vorbitorului obișnuit, pentru că una din principiile de bază de la care pornește Saussure este că entitățile teoretice cu care are de afacere lingvistul sunt legitimate, pornind de la conștiința naturală a vorbitorului cotidian, adică în măsura în care suntem vorbitori deja avem acces la aspectele fundamentale ale limbajului care urmează să fie teoretizate apoi descrise de lingvist. „Teoria cunoașterii ne clarifică pe noi înșine. Asta este cel mai important lucru, pentru că noi suntem animale vorbitoare acesta este felul în care ne-a definit Aristotel, ființă vie dotată cu limbaj și într-un fel ceea ce încearcă să facă Saussure este să clarifice pentru noi ceea ce suntem noi în mod esențial”, a specificat lingvistul.

 

Colocviul este organizat în cadrul proiectelor instituţionale:           
Evoluţia literaturii române, folclorului şi a teoriei literaturii în context european şi universal; Direcţii actuale în cercetarea limbii române; Portal de resurse lingvistice pentru limba română.

 

În cadrul evenimentului a fost inaugurată o expoziție și lansare de carte.

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,

                                 Centrul Media al AȘM