În cadrul dialogului au fost puse în discuție noi posibilități de colaborare interdisciplinară dintre centrele de cercetare din Republica Moldova și prestigioasa instituție universitară germană. Profesorul Axel Haverich este bine cunoscut mediului academic din Republica Moldova grație unei colaborări de cca 20 de ani cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, iar pe parcursul ultimului deceniu în această colaborare fiind atrase și alte instituții, precum Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „Dumitru Ghițu”, Academia de Științe a Moldovei, Centrul Național de Studiu și Testare a Materialelor și Catedra de Microelectronică și Inginerie Biomedicală din cadrul Universității Tehnice a Moldovei etc.

 

Extinderea colaborării s-a produs ca rezultat firesc al inițierii proiectelor multidisciplinare, în particular, la interfața dintre biomedicină și nanotehnologii. După cum a menționat prim-vicepreședintele AȘM, „eforturile comune cu o sinergie consistentă ne-au adus, în anul 2010, proiectul european Mold-Era care s-a dovedit a fi primul proiect comunitar, în care rolul de locomotivă îl avea o echipă din Republica Moldova. Grație acestui proiect zeci de masteranzi și doctoranzi au frecventat cursuri de pregătire multidisciplinară, cei mai buni dintre ei deplasându-se la Hannover și Bristol (UK) pentru training european”.

 

Arborii științifici sădiți în cadrul proiectului Mold-Era deja dau roade. În luna mai curent, la Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „Dumitru Ghițu” a fost susținută prima teză de doctor în domeniul nano-biomedicinii, autorul ei fiind tânărul cercetător Tudor Braniște de la UTM, care a fost printre studenții antrenați în laboratoarele din Hannover. Experiența acumulată a fost de un bun augur: Tudor a reușit să elaboreze nanoparticule cu proprietăți piezoelectrice și magnetice, care s-au dovedit a fi biocompatibile și capabile să penetreze în celulele vii. Conform lucrării recente, publicate de echipele academicianului Tighineanu și profesorului Haverich în Revista Nanoscale Research Letters, prezența nanoparticulelor menționate în celulele vii poate fi utilizată cu scopul ghidării lor la anumite ținte, precum și pentru a influența în mod dirijat asupra unor procese vitale ce se petrec în celule.

 

Profesorul german Axel Haverich și-a exprimat interesul pentru extinderea în continuare a colaborării științifice cu cercetătorii din Republica Moldova. În acest context, academicianul Ion Tighineanu a propus inițierea unor noi proiecte în domeniul nano-biomedicinii, care ar putea fi finanțate prin programul comunitar Orizont-2020. Participanții la întrevedere au alcătuit un plan concret de acțiuni care urmează a fi realizat prin eforturi conjugate.

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media AȘM