Știința Moldovei înainte de reforma din 2017.

2017-09-11

Domeniul științific și de inovare al Republicii Moldova include 58 de institute de cercetare, 5100 de angajați, inclusiv 3029 cercetători, din care 1307 sunt doctori în științe și 383 doctori habilitați în științe și circa 24% din potențialul științific constituie tineri cercetători cu vârsta de până la 35 de ani.

În conformitate cu Codul Științei și Inovării, activitățile științifice și de inovare sunt concentrate în jurul infrastructurii Academiei de Științe a Moldovei - instituție publică de importanță națională în domeniul științei și inovării, care coordonează această activitate.

Comunitatea științifică acordă prioritate următoarelor direcții: materiale, tehnologii și produse inovative; eficiență energetică și utilizarea resurselor de energie regenerabilă; sănătate și biomedicină; biotehnologie; cercetări în domeniul patrimoniului național și de dezvoltare a societății.

În ultimii doi ani, activitățile științifice și de inovare au fost realizate în cadrul a 245 de proiecte naționale și 106 de proiecte internaționale bilaterale și multilaterale. De asemenea, în scopul implementării rezultatelor de inovare și transfer tehnologic, au fost încheiate peste 1000 de contracte economice cu companii (întreprinderi mici și mijlocii) din diferite sectoare ale economiei.

În baza rezultatelor științifice obținute au fost publicate doar în anul 2016 peste 10 mii de publicații științifice, dintre care 1058 în reviste naționale, 1216 în reviste și culegeri internaționale, 378 în reviste cu factor de impact, 1216 în diverse reviste și culegeri internaționale.

În ultimii doi ani, comunitatea științifică a înregistrat 287 de brevete. Rezultatele științifice ale cercetătorilor din Republica Moldova, în cadrul expozițiilor naționale și internaționale, au fost apreciate cu peste 500 de medalii și diplome.

Actualmente, finanțarea activităților de cercetare constituie 0,35% din PIB al țării, iar cheltuielile bugetare în 2016 pentru întreg domeniul au constituit 275,3 milioane lei, dintre care 17,5%, 48,2 milioane lei, au constituit surse extrabugetare. Salariul mediu lunar al unui cercetător constituie 4797 lei.

Începând cu anul 2011, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Spațiului Științific European, asociindu-se la Programul FP7, câștigând 58 proiecte în sumă de peste 4 milioane euro. În anul 2014 comunitatea științifică a Moldovei s-a asociat la Programul European HORIZON 2020. Potrivit statisticii oficiale ale Uniunii Europene, cercetătorii din Moldova au depus 242 de propuneri de proiecte, din care: 98 din institutele științifice; 86 din universități; 51 de la întreprinderi mici și mijlocii; 28 de la organizații neguvernamentale și 16 de la organizații de alt tip. Comisia Europeană a susținut 31 de proiecte științifice, la care au participat 29 de organizații din Republica Moldova.

Luând în considerație numărul total al populației din statele Parteneriatului Estic, inclusiv din Federația Rusă, Moldova este beneficiarul cel mai productiv al posibilităților create de Programul HORIZON 2020.

În perioada 2016-2017, Uniunea Europeană a evaluat activitatea sistemului de cercetare și inovare al Republicii Moldova. În cadrul reformei administrației publice centrale, în conformitate cu rezultatele acestei evaluări, a fost realizată reforma sistemului științei și inovării a țării. Reforma a avut ca scop principal – revenirea la standardele europene în administrarea științei pentru eficientizarea sistemului de cercetare și inovare, prin aplicarea principiului concurenței în procedura de alocare a fondurilor și redirecționare a resurselor către cercetătorii care pot oferi performanțe mai bune în acest domeniu.

În urma reformei, Ministerul Educației, Culturii și Științei preia rolul de instituție responsabilă pentru elaborarea politicilor în domeniul științei și inovării. Va fi creată o nouă Agenție pentru Știință și Dezvoltare, care va implementa politica științei și inovării și va organiza concursuri de finanțare. De asemenea, va fi înființată Agenția Națională de Asigurare a Calității în sfera educației și științei, care va acoperi sarcinile actuale ale Agenției Naționale de calitate în învățământul profesional, Inspectoratului Național pentru Educație și Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare.

Pentru a nu periclita realizarea reformei este rațional ca structurile nou-formate să utilizeze experiența acumulată de Academia de Științe a Moldovei, inclusiv implicarea persoanelor cu experiență în administrarea cercetării.

În opinia majorității reprezentanților comunității științifice naționale, dar și reprezentanților internaționali, reforma actuală conține câteva carențe esențiale, care necesită a fi luate în considerație și înlăturate în procesul de promovare și aprobare a amendamentelor legislative și anume:

- Este rațional de a menținere Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan”, Grădina Botanică și a unor institute de cercetări fundamentale: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie și Filologie în cadrul Academiei de Științe.
- De a păstra în continuare audierea publică obligatorie, în secțiile de științe ale Academiei, a rezultatelor obținute din cadrul proiectelor de cercetare și inovare, inclusiv celor finanțate din bugetul de stat.
- Menținerea unui nivel adecvat de salarizare a personalului din cadrul Academiei de Științe a Moldovei, pentru a nu admite dispersarea potențialului existent.
- Menținerea statutului înalt al conducerii, secțiilor științifice și membrilor Academiei de Științe a Moldovei.

Membru corespondent Viorel PRISACARI,
Vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei