La şedinţă au fost prezenți membri ai Academiei, oameni de cultură și artă, parlamentari, rectori și directori ai institutelor de cercetare.

 

Ședința festivă a fost deschisă și prezidată de președintele AȘM, acad. Gheorghe Duca. După intonarea Imnului de Stat și Imnului Academiei, cu prilejul Zilei Naționale a Limbii Române, în atmosfera solemnă creată de acest deosebit eveniment, președintele AȘM a exprimat sincere felicitări tuturor celor prezenți, dorindu-le, în numele întregii comunități științifice, să trăiască în sărbătoarea spiritului, inspirați și însuflețiți de frumusețea limbii române. Ca element de afirmare a identității naționale, istorice și etnice, academicianul Duca a menționat că limba este pentru fiecare popor un însemn distinctiv al neamului, prin limbă se conturează  specificul lui, modul unic de a gândi și simți. „Meritul transformării în realitate a dreptului de a vorbi în și despre limba română se datorează înaintașilor noștri, cei care au înțeles puterea de convingere și luptă a limbii ca armă a unui popor. În 1996, Adunarea Generală a Academiei de Științe a Moldovei, prin declarația sa, a confirmat: „opinia științifică argumentată de specialiștii filologi din Republică și de peste hotare, declară, că denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este Limba Română”.Chimistul Ion Vatamanu, matematicianul Petru Soltan, maestrul Eugen Doga și mulți alții au fost alături de filologii Silviu Berejan, Dumitru Matcovschi, Nicolae Corlăteanu și alții, care au argumentat romanitatea limbii noastre și dreptul ei de a se numi română”, a remarcat președintele AȘM, precizând că de atunci încoace, poziția Academiei de Științe a rămas fermă și univocă.

 

În contextul celor expuse, președintele Duca a amintit că încă din anul 2005, Academia de Științe a Moldovei a lansat o inițiativă importantă devenită deja tradiție, de a susține, într-o ședință festivă, prelegeri academice de Ziua Limbii Române. Șirul evocărilor a fost lansat de patriarhul lingvisticii moldovenești, academicianul Nicolae Corlăteanu. Au urmat acad. Silviu Berejan, m.c. Anatol Ciobanu, poetul Grigore Vieru, DHC al AȘM, dr.hab. Vasile Pavel, DHC al AȘM Ion Ungureanu, poetul Adrian Păunescu, membrul de onoare al AŞM, acad. Mihai Cimpoi, m.c. Nicolae Dabija, DHC al AȘM Mihail Muntean, membrul de onoare al Academiei Române Valeriu Matei, m.c. Ion Hadârcă, iar în 2016, cu o prelegere a fost prezent ex-președintele Republicii Moldova Nicolae Timofti. Discurs integral

 

Astăzi, la cea de-a 26-a aniversare de la proclamarea Independenței Republicii Moldova și la o distanță de 28 de ani de la revenirea la alfabetul latin, tribuna academică i-a fost oferită scriitorului și dramaturgului Andrei Strâmbeanu, care a susținut prelegerea intitulată „Limba română și scriitorii”. 

 

„Deie Domnul să ajungem cât mai curând să vorbim această limbă nespus de bogată și frumoasă în cadrul României Mari, ca după 1918. Cioran spune: „Noi nu trăim într-o țară, ci într-o limbă.”  Iar Eminescu ne învață:  „Limba noastră nu e nouă, ci din contra, veche și staționară. Așadar, să fim mândri că avem o limbă veche, staționară, dar care mereu se îmbogățește și în care putem transpune tot de ce e capabil geniul omenesc”, a declarat în debutul alocuțiunii sale, scriitorul, felicitând distinsul auditoriu cu ocazia Sărbătorii Naționale, Ziua Limbii Române. Că limba română nu e numai cea auzită la Fântâna Albă, a înțeles devreme, a mărturisit dramaturgul și asta datorită bibliotecii pe care le-a lăsat-o ruda și anume, părintele Andrei Cerimpei, când se refugiase în România, în 1940. Citea totul cu sete, își amintește Dl Stâmbeanu, poate și fiindcă biblioteca era ca un fruct oprit. Firește, recunoaște Domnia Sa, multe din cele citite nu le înțelegea, un lucru însă i-a fost clar: într-adevăr, limba română-i un șirag de piatră rară pe moșie revărsată, cum scrie Mateevici. Pentru ei, generația șaizecistă de scriitori, cărțile românești de până la război, le-au fost cei mai buni dascăli”. În discursul său, Andrei Srâmbeanu a remarcat și rolul decisiv al Academiei de Științe privind revenirea la denumirea corectă a limbii pe care o vorbim, dar și la haina ei firească, alfabetul latin. „Deoarece străinii mereu ne schimbă trecutul, Academia, în 1994 a putut să declare oficial că limba noastră maternă e limba română. Limbă în care încă Mitropolitul moldovean Varlaam, la 1643, își intitulase înțeleapta sa carte: „Cazanie sau carte românească de învățătură la dumenecele de peste ani, la praznicele împărătești și sfinții Mari”,  a menționat scriitorul. În context, dramaturgul a amintit cu pietate câteva nume de străjeri ai limbii române, fără a ezita să scoată la iveală și alte nume, care s-au opus cu vehemență promovării și valorificării limbii române. De menționat că discursul Dlui Strâmbeanu a fost întrerupt în repetate rânduri de aplauzele publicului, în semn de apreciere pentru curajul de a spune animite adevăruri.

 

În continuarea spiritului festiv al ședinței, au fost înmânate însemnele de membru de onoare unor personalități care au fost alese prin decizia Adunării Generale din 20 iulie 2017 - dr. hab. Sviatoslav Soroco, șef al laboratorului Cercetări ecologo-fiziologice comparative al Institutului de Fiziologie Evoluționistă și Biochimie „I.M. Secenov” al Academiei de Științe a Rusiei; dr. Ion Diaconescu, prof. univ. la Catedra Științe Politice a Universității din Craiova.

 

Proaspeții membri de onoare au ținut câte în discurs, în care au exprimat gratitudine conducerii Academiei de Științe a Moldovei, comunității științifice, celor care i-au recomandat la acest titlu, pentru acest gest de înaltă considerație, fiind onorați să fie parte în continuare a marii familii academice moldave.

 

În același cadru festiv, a urmat ceremonia de înmânare a însemnelor de membru titular și membru corespondent, membrilor noi aleși în cadrul Adunării Generale a membrilor AȘM din 20 iulie 2017: membri titulari – Tudor Lupașcu, Anatol Sidorenko, Vladimir Hotineanu, Ion Guceac și membrilor corespondenți – Svetlana Cojocaru, Maria Nedealcov, Elena Zubcov, Dumitru Țiuleanu, Ion Lupan, Alexandru Stratan, Victor Moraru.

 

Președintele AȘM i-a felicitat pe noii membri AȘM și le-a dorit realizări mărețe și să fie inspirați mereu de elanul ascensiunii.

 

Solemnitatea a finalizat cu un recital al unui colectiv de tineri din Oradia, România, care au interpretat câteva melodii ce au sensibilizat asistența, acesta fiind, de fapt, un omagiu pios limbii române. 

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM