Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AȘM a organizat la, 27 iunie 2017, o Masă rotundă cu genericul „Riscuri și amenințări la adresa securității naționale a Republicii Moldova. Cum le evaluăm?”.
La eveniment au participat reprezentanți ai mediului academic, ONG-urilor, Academiei Militare, politicieni, persoane interesate în probleme de securitate și apărare.
„Ne-am propus astăzi să organizăm o masă rotundă privind riscurile și amenințările la adresa securității naționale a Republicii Moldova, dar, totodată, ne-am pus și întrebarea: cum le evaluăm, pentru că am identificat mai multe deficiențe în prioritizarea riscurilor și a amenințărilor”, a spus în debutul evenimentului dr. conf, cercet. Natalia Albu, directorul Centrului de Cercetări Strategice al ICJP, care a avut și calitatea de moderator al întrunirii. Cercetătoarea consideră că tema este destul de actuală, deși există un cadru politico-juridic, de exemplu, Concepția securității naționale, Strategia securității naționale, dar acestea la moment sunt, totuși, depășite, mediul actual de securitate se modifică, dar și riscurile, amenințările, vulnerabilitățile în contextul special al războiului hibrid. Drept finalitate a mesei rotunde, directorul Centrului susține că va fi elaborat și editat un ghid metodic privind analiza și evaluarea riscurilor și amenințărilor atât din perspectivă teoretică, cât practică.
Cu un cuvânt de salut la eveniment a participat directorul ICJP al AȘM, dr.hab., prof. Valeriu Cușnir. Subliniind importanța și actualitatea evenimentului, directorul Cușnir a menționat că nevoia de securitate este arhiveche și existențială, or, dezvoltarea oricărei colectivități, la general, și oricărui individ, în particular, implică condiția securității atât a persoanei, cât și a societății în ansamblu, ca fiind una vitală. Profesorul consideră firească și justificată abordarea conceptuală a securității în sensul cel mai larg al termenului, deși de-a lungul timpului securitatea a cunoscut o profundă evoluție, s-a dezvoltat în context teoretic și practico-aplicativ, căpătând un caracter mult mai complex. În esență, a precizat dr.hab. Valeriu Cușnir, și astăzi acesta semnifică pace, libertate și independență, siguranță, protecție, liniște, lipsă de primejdie, prevenire și apărare de pericole, stabilitate și dezvoltare. „Totodată, securitatea este un concept relativ: nimic și nimeni nu este absolut sigur (securizat); orice și fiecare este expus, în diferite intensități, unor anumite amenințări, riscuri, vulnerabilități. Or, definirea și delimitarea acestora, evaluarea lor, managemenul, impactul și consecințele posibile, suscită cercetări științifice pluridisciplinare, atât pentru înţelegerea şi asimilarea corectă, dar și pentru elaborarea măsurilor adecvate de reacționare, de prevenire și combatere, pentru dezvoltarea unei atitudini pe cât se poate de serioase din partea societății și statului privind vulnerabilităţile riscurile și ameninţări reale şi potenţial”, a concluzionat prof. Cușnir.
În comunicarea sa „Republica Moldova în contextul regional de securitate”, dr. hab., prof. cerc. Victor Juc, vicedirectorul ICJP, a subliniat oportunitatea și necesitatea elaborării unor indicatori, în baza cărora să fie măsurat gradul de securitate și insecuritate a unui stat și societății, care sunt absolut la ordinea de zi, considerând, din punct de vedere ontologic, că și conceptul de securitate a suferit unele transformări. Prof. Victor Juc consideră oportună identificarea unui ghid, a unor criterii, în baza cărora ar putea să fie determinat într-o anumită măsură gradul de securitate și gradul de insecuritate al statului, a societății, poate și a individului într-o anumită măsură. „Este o oportunitate de rezolvat și folosirea metodelor cantitative în gestionarea fenomenelor și proceselor social-politice este de caracter novator și cred eu că va aduce o plus valoare în cercetările de securitologie”, a menționat expertul.
Elena Mârzac, directorul Centrului de Informare și Documentare privind NATO în Moldova, a menționat în comunicarea sa că subiectul războiului informațional și impactul lui asupra securității naționale a Republicii Moldova este mult cercetat în ultimul timp, în special, după conflictul din Ucraina, din 2014, atunci când toată lumea, cea occidentală, îndeosebi, a conștientizat riscul unui război informațional și ce impact poate avea asupra politicii externe și securității unui stat. Vorbitoarea a exprimat regretul că în Republica Moldova puțin se conștientizează acest lucru, precizând că sunt făcuți abia primii pași în diferite proiecte privind documentele strategice, că propaganda, elementele războiului informațional, dezinformarea, manipularea cetățenilor aduc un risc și o amenințare gravă la securitatea noastră. „Ceea ce lipsește Republicii Moldova este o strategie de comunicare la nivel național. În primul rând, să comunicăm cetățenilor noștri, publicului intern, cât și celui extern, actorilor internaționali, partenerilor de dezvoltare care este totuși direcția noastră de dezvoltare, care sunt valorile și principiile pe care noi le împărtășim. Noi comunicăm diferit, nu avem o aliniere instituțională la ceea ce facem noi, o coordonare a acțiunilor, un mesaj comun. Cred că este posibil doar dacă exista o voință politică”, a subliniat Dna Mârzac. Deși întrebări au fost multe, marii absenți la eveniment au fost totuși decidenții politici, chiar dacă au fost invitați și sunt invitați la multiple activități de acest gen.
Expertul independent, Rosian Vasiloi a vorbit în raportul său despre riscuri și amenințări la adresa securității de frontieră a republicii Moldova, iar dr. Marin Butuc, de la Academia Militară, - despre factorii de risc în contextul războiului informațional și consecințele pentru Republica Moldova.
În cadrul dezbaterilor, au intervenit mai mulți vorbitori, inclusiv, dr. Serghei Sprâncean, secretarul științific al ICJP al AȘM. dr. Veaceslav Ungureanu, ICJP, Iurie Gârneț (AMFA), Ion Tăbârță, IDIS „Viitorul”, Nicolae Chirtoacă, directorul Institutului Independent de Studii Strategice, Viorel Ciubotaru, fost ministru al Apărării, directorul Institutului European de Studii Politice ș.a. Participanții și-au expus punctul de vedere asupra subiectelor de actualitate privind insecuritatea umană în contextul securității naționale, oportunități de evaluare; aspecte sociale ale securității naționale ale RM; riscuri și amenințări la adresa securității militare a RM; neutralitatea și asigurarea securității naționale a RM; fenomenul terorist și securitatea națională a RM etc.
Potrivit organizatorilor, în baza discuțiilor și recomandărilor înaintate, va fi elaborată o rezoluție care va fi transmisă la Guvern și la Comisia parlamentară de profil, la ministerele din sistemul de securitate. Participanții au menționat că este binevenită colaborare cu AȘM, fiindcă este o abordare strategică comună a mediului academic, societății civile, mass-media și e bine că există această conexiune pentru a putea transmite un mesaj unic, a influența elaborarea unei strategiei a securității naționale, a apărării naționale. Aceasta a demonstrat încă o dată că o participare activă din partea mediului academic și societății civile poate aduce rezultate, iar implicarea experților în grupurile de lucru va face simțită finalitatea elaborării unor documente strategice funcționale.
Întrunirea respectivă și tematica abordată a fost cu atât mai actuală, cu cât, chiar în timpul desfășurării evenimentului, Președintele Igor Dodon anunța în presă retragerea proiectului Strategiei Securității naționale, solicitând elaborarea unui nou document.
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM
|
