Institutul de Cercetări Juridice și Politice al AȘM a organizat, la 20 iunie 2017, o Masa rotundă, consacrată unui subiect foarte actual și mult discutat în societate. Reprezentanți ai mediului academic, deputați, practicieni s-au întrunit în cadrul mesei rotunde pentru a discuta și analiza procesul de realizare a reformei administrației publice, dar și alte aspecte privind reformele administrative în Republica Moldova care ar trebui să fie, după cum s-au exprimat unii participanți, un obiectiv prioritar al guvernării.
În cuvântul său introductiv, directorul ICJP, dr.hab., prof, Valeriu Cușnir a salutat prezența invitaților din cadrul mai multor entități care au manifestat interes vizavi de subiectul anunțat, dar a lansat și câteva idei sub aspectul necesității reformei, invocând realitățile existente, schimbările esențiale în țară privind resursele umane, resursele materiale, financiare, informaționale de care încă mai dispunem, toate acestea constituind o problemă extrem de actuală. Nefiind un susținător, de fapt, al noțiunii de reformă, profesorul optează, mai curând, pentru substituirea acestui termen, cu perfecționarea actului de administrare și administrației publice, obiectiv extrem de important, chiar vital pentru Republica Moldova, or, specifică directorul Cușnir, administrația publică este forma de organizare și exercitare a funcțiilor statului în interesul societății, iar fără o perfecționare, fără o îmbunătățire a acestui act la condițiile și necesitățile societății, a asigura dezideratele dezvoltării pentru statul Republica Moldova este imposibil.
În comunicarea sa, dr. Maria Orlov, cerc. șt. coord. la ICJP al AȘM, s-a referit la câteva repereștiințifico-practice ale reformelor administrative, însumând cele mai stringente probleme care necesită a fi și științific argumentate. „Împreună cu practicienii, cu deputații și a mediului academic ne-am dorit sa vedem și să punctăm cele mai importante probleme, la care trebuie să conlucrăm împreună pentru a face o strategie valabilă și să aducă beneficiu societății pentru că aceasta este scopul de fapt”, a relevat cercetătoarea. Calitatea legislației care reglementează funcționarea administrației, calitatea profesională a funcționarilor publici, controlul asupra administrației și asupra acestor reforme, politizarea exagerată a administrației publice, a fost cele patru repere la care s-a referit dr. Orlov în luarea sa de cuvânt. Totodată, dna Orlov s-a bucurat foarte mult de prezența mai multor deputați și de deschiderea lor la acest dialog. Acesta a și fost scopul principal, precizează cercetătoarea, de a iniția un dialog între mediul academic și factorii de decizie, la nivel de legislativ, executiv, pentru că toate ideile care vor apare privind anumite strategii să fie din start discutate împreună și să fie elaborate în comun documentele necesare cu argumente clare, fie din punct de vedere științific, juridic, economic sau financiar.
Dr. hab., prof. Andrei Smochina, de la ICJP, de asemenea, consideră că discuțiile de referitor la tema sonorizată este justificată, dar și-a pus câteva semne de întrebare. În primul rând, profesorul se întreabă, dacă societatea noastră este pregătită și dacă țara noastră a pregătit terenul pentru atare reformă, dacă temeiul pentru a se purcede la realizarea acestei reforme este suficient de bine calculat, evaluat, analizat din punct de vedere științific și practic. Cercetătorul se mai întreabă, dacă ne permitem luxul de a întreține 898 de primari existenți la ora actuală, în timp ce în țările civilizate din Europa, unde s-au făcut studii comparate, sunt câte 250 de primării, iar în Suedia 21 chiar. Este mult sau puțin, în situația în care localitățiile sunt pustiite și primăriile goale...
O problemă foarte importantă, abordată în cadrul evenimentului a fost cea a finanțelor publice care pune în imposibilitate administrația locală sau centrală să realizeze sarcinile puse în seama acestora anume din acest motiv. Despre reforma finanțelor publice în asigurarea bunei guvernări a vorbit dr. Andrei Guștiuc, ICJP. Autonomia financiară a autorităților publice locale este o problemă multidimensională, a spus dr. Guștiuc, și aceasta nu poate fi abordată unilateral, referindu-se la câteva aspecte. În primul rând, modificarea legislației financiare, savanții trebuie să ia și să grebleze toată legislația financiară acolo unde este nevoie. Al doilea aspect ține de posibilitatea autorităților publice locale de a accesa proiecte internaționale, de a atrage finanțare europeană, iar pentru aceasta este nevoie de pregătire privind managementul proiectului. Un alt aspect evocat vizează integritatea instituțională a autorităților publice locale, exemplificând că societatea a fost bulversată în ultima perioadă de cazuri de reținere din cadrul unor primării. Dr. Guștiuc a propus ca funcționarii autorităților publice locale să fie instruiți în domeniul integrității instituționale, să cunoască ce act constituie corupția, abuz de serviciu etc. O altă posibilitate de explorare a posibilităților financiare a autorităților publice locale, ar fi emiterea de valori mobiliare de stat și atragerea mijloacelor de la societatea, investitori, prin proiecte etc.
La rândul său, dr. Natalia Chiperi, în comunicarea „Controlul legalității procesului de administrare și a reformelor implementate” a vorbit despre controlul în administrație și despre această formă de control din partea puterii Curții Judecătorești.
În cadrul dezbaterilor, vicepreședintele AȘM, m.c. Ion Guceac, a apreciat eforturile ICJP în organizarea acestui eveniment, în contextul multiplelor dezbateri care au loc astăzi în societate. Este clar că Republica Moldova astăzi se confruntă cu o serie întreagă de probleme care formează un lanț, a remarcat dl Guceac, iar iscusința celor care se preocupă de cercetări, care sunt responsabili de guvernare la o anumită etapă, este de a verifica veriga de bază în acest lanț, prezentând soluții constructive. Cât privește realizarea unor reforme în domeniul administrației publice locale în întreaga dimensiune a acestui subiect, vicepreședintele AȘM a menționat că Academia de Științe a făcut câteva tentative demne de apreciat pe parcursul anilor, însă nu a fost asigurată evoluția acestora în timp, invocând dispersarea resurselor din țară, resurselor politice și în domeniu de cercetare. Asta ar fi o sarcină pentru toți, să ne consolidăm, să identificăm principii comune și să demonstrăm consecvență și consecutivitate în ceea ce facem.
„La noi cuvântul reformă se asociază cu cuvântul optimizare și oamenii se tem. Am optimizat tot până am rămas fără puncte medicale în sate, am optimizat până am rămas fără instituții de învățământ, licee, gimnazii, grădinițe”, a menționat în intervenția sa președintele Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin. Legislatorul este de părere că orice reformă ar urma să realizată fie privind comunele, primăriile, până nu va fi hotărâtă problema finanțării, „o să ne trezim acolo de unde am pornit și unde am ajuns astăzi”, fiind nedumerit de faptul că programul național „Satul moldovenesc”, elaborat pe când partidul era guvernare, programat pentru 2020, s-a aruncat într-o parte. Totodată, parlamentarul a exprimat doleanța ca la proxima întrevedere în acest format să se ia în discuție și alte probleme importante, inclusiv politice, menționând în acest sens lipsa totală a culturii politice în societate.
Încercând telegrafic să motiveze necesitatea reformei, deputatul Iurie Țap a subliniat că mediul academic trebuie să pună presiune sănătoasă pe politic, să radiografieze guvernarea, actul guvernării, să radiografieze aceste strategii care trebuie să fie conforme. Problemele sunt foarte serioase, a relevat parlamentarul, iar noi percepem statul ca ansamblul serviciilor publice care trebuie să fie presat de cetățeni. „Și dacă în 26 de ani cetățenii nu au parte de aceste servicii, înseamnă că mașina aceasta, pe care noi o numim statul Republica Moldova, nu este adecvat transpus și de aceea el nu va funcționa până nu va ține cont de realizările științei și până știința nu va pune acea presiune sănătoasă despre care vorbeam”, a conchis legislatorul Iurie Țap.
Deputatul Tudor Deleu s-a raliat opiniei colegului din Parlament, menționând cu părere de rău, că reformele în administrația publică se șoptesc pe sub masă și nicidecum nu se strigă, rămânând la ideea că reformele în administrația publică ar trebui vociferate ca să fie auzite. „La noi politicul s-a implicat foarte mult și crede că reforma trebuie să-i aducă beneficiu lui și nu cetățeanului. Orice reformă trebuie să aibă în prim-plan cetățeanul, pentru el noi facem aceste reforme”, a relevat politicianul.
Detaliind unele aspecte privind scopul evenimentului, dr.hab., Victor Juc, vicedirectorul ICJP al AȘM a subliniat că și prin Acordul de Asociere, Republica Moldova și-a asumat angajamente de a contribui la reforma instituțional funcțională a administrației publice locale de toate nivelele, de a profesionaliza și transparentiza serviciile publice pentru a fi unele eficiente și, nu în ultimul rând, de a optimiza cheltuielile, dacă este posibil. În calitate de finalitate, organizatorii evenimentului își propun să transmită autorităților publice anumite recomandări cu privire la îmbunătățirea procesului de reformă. „Relațiile dintre știință și cele de la Guvernare nu sunt cele mai fericite, dat fiind că guvernarea deseori consideră că deciziile pe care le-am pregătit sunt absolut corecte și s-ar putea exemplifica prin mai multe acțiuni. Credem că de data aceasta, mai ales și în contextul recomandărilor Comisiei de la Veneția, autoritățile vor ține cont de ceea ce spun oamenii din mediul academic”, a conchis prof. Juc.
În cadrul discuțiilor și-au expus opiniile vizavi de reforma administrației publice deputații Oleg Reidman și Elena Bondarenco, dr.hab. Pantelimon Varzari, dr. Iurie Frunză ș.a. Deși opiniile au fost împărțite vizavi de realizarea reformei, participanții la masa rotundă au salutat ideea organizării unor atare dezbateri, exprimând doleanța de a continua aceste discuții și asupra altor probleme de importanță majoră pentru țară.
Galerie foto
Eugenia Tofan,
Centrul Media al AȘM |
