La Academia de Științe a Moldovei, timp de două zile, 23-24 mai 2017, își ține lucrările Conferința științifică internațională „Patrimoniul etnologic:  concepte, tendințe și abordări”. Evenimentul a fost organizat de Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM, cu susținerea și concursul Fondului Interstatal de Colaborare Umanitară al Statelor membre CSI, în parteneriat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Departamentul Poliției de Frontieră al Republicii Moldova și Asociația de Geografie și Etnologie din Moldova. 

 

Directorul Institutului Patrimoniului Cultural, dr.hab., Victor Ghilaș, a menționat în cuvântul său inaugural, că aceasta este o primă conferință, într-un asemenea format și cu o atare tematică, organizată în colaborare cu Fondul Umanitar Interstatal, finanțată integral de acest Fond. Potrivit directorului Ghilaș, cei peste 100 de participanți din cinci țări (Armenia, Belarus, Republica Moldova, Ucraina, Rusia), înscriși pentru participare, vor face un schimb de opinii, de idei în privința promovării etnologiei ca știință care contribuie la condițiile actuale ale globalizării, la menținerea identității, dialogul dintre culturi, dezbaterile privind codul etnic și alte probleme care sunt destul de importante în condițiile globalizării și societății informaționale. Una din problemele de domeniu identificate de dr.hab. Ghilaș ar fi produsul etnologic în contextul culturii contemporane, rolul tradițiilor privind ocupațiile tradiționale ale etniilor din spațiul care reprezintă astăzi țările la acest forum științific. Tradițiile, a specificat cercetătorul, sunt bine cunoscute, dar nu sunt bine valorificate. În condițiile globalizării orice popor, orice comunitate tinde să-și păstreze identitatea. „Noi, prin cultură, putem să ne menținem identitatea, corul acesta al vocilor europene și mondiale”, a punctat directorul, iar problemele abordate sunt adresate nu doar oamenilor din domeniul cercetării, dar și din domeniul educației, culturii etc.

 

M.c. Ion Guceac, vicepreședinte al AȘM a venit cu un mesaj din partea conducerii AȘM, personal a dl președinte Gheorghe Duca, pentru participanții la acest importantul for științific. A felicitat   organizatorii pentru reușita înregistrată, deoarece nu este un lucru atât de simplu a obține un  proiect cu finanțare din cadrul Fondului Interstatal, după cum nu este simplu nici a convoca reprezentanți a științelor autohtone din mai multe state CSI, toate acestea demonstrând faptul că Institutul Patrimoniul Cultural a înregistrat o experiență la capitolul organizării unor importante manifestări științifice. Totodată, vicepreședintele AȘM a apreciat faptul că de această dată Institutul Patrimoniul Cultural al AȘM are, în calitate de parteneri, diverse organizații, inclusiv, Departamentul Poliției de Frontieră, acest gest semnificând și faptul că instituția ar putea fi implicată și la alte evenimente de acest gen. Cu referire la genericul și conținutul conferinței, Domnia Sa a menționat că acesta este unul este extrem de important, mai ales, în condițiile globalizării, a constituirii și identificării unor civilizații la etapa contemporană, identificarea și promovarea unor state-pilon și ale acestor civilizații, în urma cărui proces, nu în rare cazuri, sunt lăsate uitării anumite elemente și aspecte ce țin de antropologie culturală, etnologia culturală a popoarelor statelor lumii, inclusiv a popoarelor, statelor pe care le reprezentă cei din sală. Prof. Guceac a exprimat speranța că lucrările conferinței vor fi de folos tuturor celor interesați în domeniu, iar adevărul științific să fie promovat și în cadrul altor evenimente de acest profil, așa cum o fac oamenii de știință din statele noastre.

 

Plăcerea de a participa la eveniment a fost exprimată și de dr. hab., prof. Victor Țvircun, coordonator al Secției Științe Umanistice și Arte a AȘM, considerând evenimentul științific important nu numai pentru Institutul Patrimoniul Cultural, nu numai pentru AȘM, dar și pentru întreaga comunitate științifică din țara noastră. Profesorul a menționat că atare evenimente, cum este conferința respectivă, oferă fericita ocazie de a face nu  doar un schimb de opinii vizavi de ceea ce s-a studiat, cercetat pe parcursul anilor, dar și de a fi trasate noi direcții, noi viziuni la tematica abordată.

 

Un mesaj de salut din partea Directorului general al Fondului Interstatal de Colaborare Umanitară al Statelor membre CSI, Anatolii Ixanov, a fost transmis de Evgheni Zenzeveev, reprezentantul Fondului, care a subliniat importanța evenimentului, dar și reușita acestui parteneriat. În mesaj a fost menționat faptul că cercetările din acest domeniu au un impact deosebit pentru dezvoltarea dialogului intercultural și dezvoltarea umanitară a Statelor membre CSI. Conferința respectivă este susținută pentru prima dată de Fond, iar Academia de Științe a Moldovei s-a dovedit a fi un partener de încredere al statelor membre care a organizat această conferință cu o tematică atât de importantă.

 

Fredolin Lecari, Șef al Departamentului Poliției de Frontieră, unul din partenerii conferinței a exprimat onoarea de a participa la aceasta conferință științifică, unde sunt discutate subiecte extrem de importante și pentru domeniul lor. Deși se consideră că instituția pe care o reprezintă, prin concepte și tendințe, a fi pe altă baricadă, acest parteneriat le oferă noi oportunități de mobilizare. Șeful DPF a exprimat certitudinea că rezultatele lucrărilor conferinței vor face obiectul unor noi implementări în activitatea instituției, iar pe parcurs, vor veni, de ce nu, chiar și cu unele idei în cadrul proximelor reuniuni la această tematică.

 

Conferința și-a continuat lucrările în cadrul sesiunii de comunicări științifice, după care participanții au fost repartizați în cinci secții. În cele două zile rezervate discuțiilor, cercetătorii au conferențiat la subiecte, precum: Școli etnologice și parteneriate de cercetare; Procese etnice, etnodemografce și etnosociale: domenii de cercetare; Mitologie și credințe: expresie a originalităţii etnice; Tradiții și obiceiuri: istorie și contemporaneitate; Îndeletniciri și meşteşuguri tradiționale – promotori de produse culturale moderne.

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM