În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, academicianul Gheorghe Duca, Preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, s-a referit la acuzații, proprietăți, salarii, moralitate și știință.

T: Dle Preşedinte, care este situația curentă la Academiei de Științe a Moldovei?

Gh.D.: Deși se vehiculează cu diverse speculații, Academia de Științe activează în albia normalității. Este o perioadă încărcată pentru comunitatea științifică, dat fiind finalizarea la nivelul secțiilor a procesului de raportare a activității pe anul precedent, desfășurarea alegerilor pentru membrii noi ai forului academic, precum și derularea reformei administrării sistemului, care survine în urma asocierii la Spațiul European de Cercetare.

T: În toate statele post-sovietice academiile au fost lichidate sau radical reformate, numai în Republica Moldova academia nu doar și-a păstrat statutul, dar și s-a transformat într-o instituție care administrează știința în țară. Este oare bine acest lucru?

Gh.D.: Într-adevăr, există o discuție aprinsă la acest subiect, care se cristalizează în contrapunerea științei din academii și celei din universități. Este un concept contraproductiv, care a diminuat potențialul științific în întreaga regiune. Soarta academiilor din spațiul post-sovietic este regretabilă, au fost transmise institute și grupuri consolidate de cercetători universităților, care ulterior au fost lichidate sau dispersate. Cu dispariția acestora, a fost pierdut potențialul în domenii întregi, care contribuiau social, economic și cultural la dezvoltarea țărilor.

În Moldova, ne-am confruntat cu aceeaşi problemă. Însă s-a mers pe ideea consolidării și conservării capacităților. Când am venit în funcție de Președinte al Academiei, salariul unui cercetător era în limita a 500 lei, indemnizaţiile pentru doctori în științe și doctori habilitați erau de 70 și 120 de lei, iar un membru al Academiei primea 200 lei, infrastructura științifică era într-o stare deplorabilă. Am promovat o reformă de consolidare a oamenilor de știință în jurul infrastructurii Academiei de Științe, care s-a soldat cu adoptarea Codului cu privire la știință și inovare.

Rezultatele, comparativ cu academiile post-sovietice, le vedeți în realitatea de astăzi. Salariul unui cercetător este de 4800 lei, indemnizaţiile pentru doctori și doctori habilitați sunt de 700 și 1100 lei, finanțarea științei în universități a fost în continuă creștere, iar infrastructura științifică a fost reabilitată, ca să ofere oportunități cercetătorilor și nu dezavantaje. Am fost prima țară din regiunea post-sovietică, care a fost acceptată, cu drepturi depline, în Spațiul European de Cercetare.

Actualmente, în urma consultării cu comunitatea științifică europeană, promovăm o reformă, care va transmite competențele de administrare a domeniului către Guvern, va înlătura carențele existente și va ajusta sistemul de administrare la cel utilizat în statele europene.

T: Credeți ca Academia are viitor, instituția doar îmbătrânește, iar unii sunt împotriva alegerilor membrilor noi ai forului?

Gh.D.: Cu certitudine știința, dar și Academia de Științe, are viitor, îndeosebi în context european. Sunt multe voci care nu își doresc întărirea capacităților instituției, din varii raționamente personale, politice etc. Toate alegerile în Academie au fost în vizorul societății și au contribuit la consolidarea independenței și potențialului acesteia. Criteriul de bază al alegerilor este excelența științifică demonstrată, în pofida intereselor unora de a promova pseudo-savanți sau marginali, care ulterior, utilizând tribuna Academiei, pot promova mesaje departe de adevărul științific. La fel ca și în alegerile precedente, conducerea Academiei va promova un concurs care se va axa pe performanța candidaților și se va încadra în normele legale. Nu vom admite ingerințe exterioare în procesul de alegeri, cum se încearcă actualmente, fie prin presiuni mediatice sau intimidări utilizând instanțele de judecată. Totodată, nu vom repeta experiențele regretabile anterioare, în care unii candidați au devenit membrii ai forului pledând pentru cauza academică, pentru ca ulterior să lupte împotriva acesteia. Exigențele față de candidați sunt foarte înalte.

T: Puteți sa dați câteva nume de academicieni recunoscuți în toată lumea pentru descoperirile sale?

Gh.D.: Academicianul Isaac Bersuker a descoperit un nou tip de mișcare a atomilor și moleculelor, academicianul Sveatoslav Moscalenco a prezis un fenomen ce a condus la elaborarea unui nou tip de laser, academicianul Valeriu Rudic are în palmares peste 150 de brevete de invenții implementate inclusiv și peste hotarele țării, academicianul Ion Bostan a inventat un nou tip de transmisiune, academicianul Teodor Furdui este fondatorul unui domeniu nou al științei – sanocreatologia, academicianul Mihai Cimpoi a fondat direcția eminescologice în știința literară din Republica Moldova, academicianul Pavel Vlad este autorul unei reacții care îi poartă numele, fiind inclusă în mai multe manuale și monografii de chimie organică etc. Există mai mulți tineri, ca Denis Nica, Viorel Bostan, Sergiu Musteață, Olesea Plotnic, Viorica Boaghi, Igor Nicoară, Veaceslav Boldescu ș.a., care au fost școliți în centrele de cercetare europene, americane, japoneze și chineze au revenit acasă și ocupă poziții serioase în universități, institute, centre și laboratoare. Ei urmează exemplu înaintaşilor lor mai în vârstă. Cert este că Academia de Științe, dar și Republica Moldova are cu ce se mândri în știință și are speranță pentru viitor, iar oricine dorește se poate familiariza cu rezultatele obținute venind la Academie sau accesând pagina oficială a acesteia www.asm.md.

T: De ce lupta pentru conducerea Academiei este atât de acerba?

Gh.D.: De la 17 aprilie 2014, de când am câștigat alegerile în faţa oponenţilor mei, au trecut peste 3 ani, însă pentru unii acest concurs continuă și astăzi și îmbracă forma unor linșajuri mediatice. În susținerea mea din cei 151 membri prezenți, 100 membri sau expus pro și 51 membri contra. În urma consumării acestui exercițiu legal, spre regret, unii nu pot conștientiza această finalitate și continuă să lupte, depășind adesea limitele moralității și bunului simț. O astfel de luptă și promovare a unor interese, dacă nu va fi contracarată, cu siguranță, îşi va lăsa amprenta asupra integrității instituției. Or, Academia de Științe nu este o structură care se preocupă doar de cercetare, dar este și un simbol, care are un cuvânt greu de spus în anumite aspecte vitale ale țării.

T: Credeți că în această luptă este implicat politicul? Cineva din politicieni v-a propus sa plecați?

Gh.D.: Conform legii, Academia de Științe este o instituție autonomă și independentă, care consultă autoritățile la solicitarea acestora. Până în prezent, am avut o cooperare bună cu autoritățile. Drept dovadă servesc proiectele promovate în comun, precum și, mai recent, faptul că la elaborarea și promovarea noii reforme a domeniului sunt implicați, alături de Academie, ministerul Economiei și cel al Educației.

Cu siguranță se dorește de către unii implicarea politicului în activitatea Academiei. Un exemplu recent este intenția unor persoane de implicare a Președinției și comisiei parlamentare în alegerile membrilor noi și stabilirea unor cote pentru a alege membri pe alte criterii decât cel al excelenței științifice, spre exemplu cote pentru savanți din regiunile de est ale țării. Această idee este aproape de absurd, dat fiind că savanții din acea regiune pot participa la concurs și fără această ingerință.

Mizez pe maturitatea politicienilor de a înțelege relația dintre autorități și Academie, precum și pe capacitatea instituției de a contribui la dezvoltarea țării și la realizarea angajamentelor asumate de autorități față de cetățeni.

În societate se propagă diferite mesaje referitor la persoana mea, inclusiv cu rea voință. Nu doresc să mă lansez în zvonuri și voi pleda pentru consolidarea cooperării dintre autorități și Academie. Doar în această formulă se poate realiza o cercetare în beneficiul societății.

T: Se invocă că au fost comise ilegalități în gestionarea resurselor Academiei. Care este poziția Dvs. față de aceste acuzații?

Gh.D.: Academia de Științe primește controalele regulate de la autoritățile competente, Curtea de Conturi, CNA, CNI, etc., inclusiv în instituțiile din subordinea forului științific. În 2016, au fost efectuate concomitent 4 controale, dintre care 2 inițiate la solicitarea deputaților.

În urma acestor verificări sunt emise recomandări pentru îmbunătățirea managementului financiar. Majoritatea acestor recomandărilor au fost deja implementate. Iar, recomandările de sistem au fost incluse în proiectul de reformă.

În ce vizează patrimoniul, începând cu anul 2004, prin intermediul judecăților, au fost restituite bunurile vândute și revândute ilegal. Până în prezent, din patrimoniul Academiei, nu a fost înstrăinat nici un bun sau teren, cu excepția a 5 cazuri abuzive și ilegale, care au fost înfăptuite fără acordul forului academic.

T: În urma unui asemenea control s-a depistat că a fost transmis din patrimoniul Academiei în cel al Universități câteva bunuri, ultima instituție fiind condusă de soția Dvs. Există un conflict de interese?

Gh.D.: Acele bunuri imobile nu au fost niciodată înstrăinate din patrimoniul Academiei, ci transmise în gestiune economică Universității, rămânând la balanța forului academic. Ulterior controlului, Consiliul Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică a abrogat hotărârile vizate, înlăturând orice dubiu în privința existenței unui conflict de interese.

T: O investigație recentă a autorităților a constat că Dvs. ați primit salarii ilegale. Care este poziția Dvs. față de aceste învinuiri?

Gh.D.: La sesizarea lui Ilie Donică, Centrul Național Anticorupție a dispus organizarea unei inspecții financiare tematice a activității economico-financiară a Academiei de Științe. Deopotrivă speculațiilor precum că am fi primit salarii ilegale de 50-60 de mii de lei lunar, rezultatele acestei inspecții au constat că, în perioada 2011-2016, am primit un salariu mai mic decât cel indicat în scrisorile anonime. Inspecția financiară nu a constat iregularități sau ilegalități la aceste venituri obținute. Asupra tuturor acțiunilor au fost oferite explicații de rigoare și documente justificative.

În afară de funcția de bază de Președinte al Academiei, am practicat activități didactice și științifice în cadrul Universității de Stat din Moldova, Universității Academiei de Științe, Institutului de Chimie, precum și în cadrul unor proiecte științifice internaționale.

Accentuez faptul că în instituțiile respective am activat în calitate de salariat și nu de angajator, acceptând condițiile de muncă și de remunerare a muncii care mi-au fost oferite. Am primit salariul care mi s-a oferit, fără a influența obținerea unor venituri nemeritate.

În raport cu sumele de bani primite de la instituțiile nominalizate, am realizat cu mult mai multe beneficii pentru aceste instituții, decât sarcinile care au fost stabilite: au fost realizate câteva programe de stat și proiecte, au fost editate diverse lucrări științifice, monografii naționale și internaționale, manuale, brevete de invenții. În cadrul Universității de Stat a fost fondată, cu aportul meu, o nouă catedră – Chimia industrială și ecologică; un centru științific cu patru laboratoare la USM, două centre la institutul de chimie etc, care în consecință au creat noi locuri de muncă pentru absolvenții universităților și școlilor doctorale.

Consider relevant de a menționa că calitatea mea de angajat al instituțiilor respective nu cade sub incidența noțiunii de persoană publică și nu poate fi calificată ca abuz sau depășire a atribuțiilor de serviciu, motiv pentru care consider că autoritățile corect s-au expus asupra acestui subiect.

T: A fost făcută publică o investigație jurnalistică care relevă că ați acumulat o avere impunătoare fiind Președinte al Academiei. Care este răspunsul Dvs.?

Gh.D.: Subiectul averilor acumulate, îndeosebi după ce am câștigat alegerile la șefia Academiei de Științe în 2014, a fost abordat în societate și mass-media de multiple ori. Oponenții mei invocă proprietăți fabuloase, atât în țară cât și peste hotare, care adesea ajung în domeniul fantasticului.

Toate proprietățile mele sunt declarate și controlate conform legii.

Deopotrivă milioanelor inventate, vilelor pe litorale și mașinilor de lux, dețin în proprietate o casă de locuit, un teren în s. Suruceni, o vilă în or. Borsec, Județul Harghita, România și un automobil.

Consider mai importante proprietățile intelectuale și științifice, în detrimentul celor materiale, pe care le-am creat și cu care mă pot mândri cu adevărat: pregătirea a 25 de doctori și doctori habilitați în domeniul chimiei, coordonarea a peste 30 de proiecte științifice naționale și internaționale, autor/coautor a 80 de cărți și manuale, 155 de brevete de invenții, iar in ultimii 10 ani am publicat 4 monografii în prestigioasa editură științifică germană Springer și 26 articole în reviste internaționale cu factor de impact.

T: Ați menționat de Ilie Donică, actualmente sunteți în proces de judecată cu Dlui. De ce Dlui vă contestă atât de vehement? L-ați supărat cu ceva?

Gh.D.: Ilie Donică nu are nici o calitate în procesul de judecată actual, nu face parte din cei care mă învinuiesc, nici din cei care apără. În toate ședințele care au avut loc, Dlui a lansat acuzații și învinuiri nefondate, denaturând realitatea procesului și manipulând opinia publică. Este un comportament nedemn pentru un savant, care este departe de moralitate. Regret că Dlui s-a lăsat utilizat drept un instrument pentru a realiza interesele altora.

Nu am avut și nu am nici un conflict cu Dlui și nu cunosc motivația sa. Din contra, am susținut și apreciat activitatea științifică realizată. În anul 2006, am optat pentru candidatura Dlui la nominalizarea Savantul anului în domeniul științelor reale, iar ulterior am optat pentru conferirea cele mai înalte distincții a Academiei, Medalia „Dimitrie Cantemir”. Mai mult ca atât, soția Dlui, a activat 12 ani în subordinea mea, fiind șef adjunct al Direcției politici al Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică.

În pofida acestor ingerințe, sunt convins că în scurt timp justiția va face claritate asupra acestui subiect, iar calomniile și acuzațiile nefondate lansate se vor risipi.

T: Care este atitudinea comunității științifice europene față de cercetarea din Moldova, de Academia de Științe, dar și față de Dvs. ?

Gh.D.: Comunitatea științifică din Moldova este înalt apreciată în Spațiul European de Cercetare, pentru performanța sa, având în vedere resursele limitate pe care le are, dare și pentru flexibilitatea și promptitudinea de a promova integrarea în spațiul comunitar științific.

Astfel, sprijinul acordat cercetării este racordat la performanța obținută de cercetători. Conform statisticii oficiale ale Uniunii Europene pe parcursul anilor 2014-2016, cercetătorii din Republica Moldova în cadrul Programului Orizont 2020 au depus 242 de propuneri: 98 – institute de cercetare, 86 – universități, 51 – întreprinderi mici și mijlocii, 28 – organizații non-guvernamentale și 16 din alte organizații. Comisia Europeană a sprijinit 24 de proiecte cu participarea a 29 organizații cu o contribuție de peste două milioane de euro.

În topul țărilor din Parteneriatul Estic, inclusiv Federația Rusă, luând în considerație numărul total al populației, Republica Moldova este cel mai activ participant la apelurile din cadrul Programului ORIZONT 2020 fiind: de 2 ori mai activă decât Armenia și Georgia; de 3 ori mai activă decât Belarus și Ucraina; de 10 ori mai activă decât Azerbaidjan și Federația Rusă.

Doar în anul curent, experiența noastră de integrare științifică este preluată de către Armenia și Georgia, state cu care am semnat recent acorduri de cooperare și transfer de experiență.

Am avut o cooperare excelentă la nivel înalt cu ex-Comisarul pentru cercetare, inovare și știință, Máire Geoghegan-Quinn, alături de care am semnat acordul de asociere la Programul Cadru 7, dar și cu actualul Comisar, Carlos Moedas. Directoratul General pentru Cercetare și Inovare, în frunte cu directorul Robert-Jan Smits, oferă sprijin comunității științific. Iar la nivel de Academie suntem în strânsă cooperare cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, unde sunt desemnat în calitate de membru al boardului de administrare.

T: Sunteți gata să plecați de la Academia de Științe?

Gh.D.: Comunitatea științifică, în special membrii Academiei de Științe, mi-au oferit votul de încredere pentru a realiza un program, un set de măsuri care se extind pe durata mandatului, care vizează consolidarea și dezvoltarea comunității științifice, inclusiv pentru realizarea reformei administrării sistemului de cercetare.

Voi pleca în momentul în care îmi voi îndeplini promisiunile și voi fi sigur că continuitatea, dar și viitorul Academiei de Științe este îndreptat într-o direcție corectă.

T: Deci veți promova reforme în domeniul cercetării?

Gh.D.: Da, și sunt convins că vom fi susținuți de Partidul Democrat și alte formațiuni politice care au conștientizat rolul științei în societate. Totodată orice reformă se face prin restructurare, reorganizare, optimizare dar pentru oameni si binele acestora. Sunt pentru reforme evolutive, care au un scop bine definit și obiective cu mecanisme de implementare clare, care utilizează rațional experiența precedentă clădind cărămidă peste cărămidă la o temelie bine fundamentată.

În procesul de elaborare a Codului am pus miză pe speranțele oamenilor din sistem. Am avut la bază idea clară de sporire și fortificarea capacităților umane și a bazei tehnice și materiale pentru a face un salt calitativ în ceea ce privește calitatea și nivelul de cercetare precum și vectorul univoc – integrarea științei în spațiul internațional de cercetare având pentru aceasta mecanisme clare de implementare și suportul financiar necesar din partea statului.

Am venit la Academie din sistemul universitar și mi-am propus să contribui la dezvoltarea acesteia. În procesul de implementare am antrenat academia ca structură și for științific în administrarea domeniului– am utilizat spațiile, competențele și experiența cercetătorilor AȘM.

Acum în procesul noii reforme am considerat de datoria mea să păstrez acest for al intelectualității la structura la care am preluat-o și pentru aceasta am depus eforturi pe tot parcursul negocierilor și voi fi alături la promovarea finală a Legii în Parlament. Desigur, reforme vor fi necesare ulterior şi în interiorul Academiei.

Cristina Pendea

Sursa: tribuna.md