Lucrările reuniunii științifice internaționale au fost inaugurate de către directorul Institutului de Cercetări Juridice si Politice al AȘM, dr. hab. în drept, prof. universitar, Valeriu Cușnir. „Mai mulți ani la rând în ziua de 9 mai marcăm Ziua Europei. Împreună sărbătorim pacea și unitatea în Europa, or, idealul părinților fondatori era Europa unită, pașnică și prosperă. Ziua Europei semnifică și o Victorie asupra războiului, Uniunea Europeană fiind creată pentru a se pune capăt numărului mare de războaie sângeroase duse pe continent, pentru a preveni un război asemeni celui de-al Doilea Mondial”, a menționat în cuvântul inaugural directorul Cușnir. Profesorul a subliniat evoluția Comunității Europene în cele aproape șapte decenii, punctând perioadele de creștere economică (1960- 1969), primul val de extindere (1970-1979), schimbări social-politice radicale marcate de căderea zidului berlinez (1980-1989), spațiul fără frontiere (1990-1999), al doilea val de extindere (2000-2009), iar în acest din urmă deceniu confruntarea cu diverse crize și probleme interne, cu avalanșa de refugiați, migranți din Orientul Mijlociu, atacuri teroriste și brexit.

 

Directorul ICJP a remarcat și faptul că procesele social-politice și economice din Republica Moldova sunt în strânsă conexiune cu UE, or, vectorul european de integrare, fundamentat juridic pe acordul de asociere la UE, este prioritar în cadrul politicilor de dezvoltare ale Guvernării. Integrarea europeană este, însă, grav compromisă de corupție, îndeosebi, de cea politică, delapidare și deturnare de fonduri publice, de exodul populației, de alte fenomene negative, care au condus la pierderea încrederii cetăţenilor nu doar în guvernarea de astăzi, dar şi în viabilitatea statului Republica Moldova. În contextul celor expuse, directorul Valeriu Cușnir a remarcat importanța rolului Academiei de Științe, comunității academice pe care îl are și îl poate avea în acordarea asistenței și consultanței pentru autorități, pentru comunitate, prin proiecte, recomandări etc. privind implementarea prevederilor Acordului de Asociere și asigurarea integrării Republicii Moldova în spațiul european.

 

Cu un mesaj de salut către participanții și oaspeții forului, în numele conducerii AȘM, s-a adresat prim-vicepreședintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, care a menționat că această conferință care a devenit deja un for tradițional este, de fapt, și un for internațional. Aceasta însemnă că în cadrul acestuia pot fi discutate unele tendințe și prin prisma integrării regionale și a tendințelor spre globalizare, fiindcă acestea au și efecte pozitive, dar și negative care trebuie să fie discutate de savanți și explicate societății. Subliniind importanța întrunirii, ajunsă la cea de-a X-a ediție, academicianul a menționat: „Noi cu toții ne dorim în Europa, geografic suntem în Europa, dar am dori să ne regăsim în Europa și după nivelul de viață, bunăstare, iar această nu este simplu și necesită mari eforturi pe care noi cu toții le întreprindem”. În acest sens, prim-vicepreședintele Tighineanu a remarcat că AȘM a fost printre primele instituţii din Republica Moldova care au deschis fereastra spre UE. Asociindu-ne la Programul Cadru 7, începând cu ianuarie 2012, RM a devenit prima țară din Parteneriatul Estic și CSI care a reușit această performanță. „Nu numai ne-am asociat, dar am demonstrat că putem să concurăm cu echipe din Occident și am câștigat și un număr notabil de granturi”, a punctat acad. Tighineanu. Prim-vicepreședintele AȘM a dorit succes în participare la conferință și ca această participare să inițieze noi proiecte și oportunități.

 

Participanții la conferință au fost salutați și de rectorul Universității Româno-Americană, dr, profesor, Ovidiu Folcuț. Din nefericire, probabil, a menționat profesorul român, trăim niște vremuri interesante pentru Europa, pentru UE, în primul rând. „Probabil, e prima dată în 60 de ani de la Tratatul de la Roma, când discutăm despre existența sau inexistența în viitor a UE. Sigur am ajuns să avem îngrijorări cu privire la ce se întâmplă cu alegerile din Franța”, a spus rectorul Folcuț, considerând că Europa este din păcate într-o criză de lideri marcanți care să poată avea viziunea necesară pentru următorii 50 de ani pentru Europa. Domnia Sa a opinat că liderii de astăzi, cu părere de rău, nu mai sunt la nivelul părinților fondatori ai UE, bazându-și afirmația pe o convingere personală generată de o situație. „Nu știm ce ne rezervă viitorul și probabil că schimbările geopolitice ar putea reașeza lucrurile într-un fel sau altul, noi sperăm la un viitor în felul în care ni-l dorim cu toții”, a mai spus profesorul muțumind pentru invitație și dorind succes lucrărilor conferinței. 

În numele comitetului științific și organizatoric, care a depus o muncă enormă pentru pregătirea evenimentului, a luat cuvântul dr. hab., Victor Juc, vicedirector al ICJP, Domnia Sa având și nobila misiune de a modera lucrările conferinței. Vicedirectorul Juc a făcut o succintă trecere în revistă a parcursului edițiilor precedente ale conferinței care anul acesta a ajuns la cea de-a X-a. A menționat  eforturile cercetătorilor din cadrul Institutului care au fost depuse în acești 10 ani, dar și rezultatele de care au ajuns să se bucure acum împreună cu echipa care a inițiat, încă în 2008, acest demers - dr. Ion Rusandu, dr. Svetlana Ciumac etc. „A fost o idee pe care am propus-o atunci și am găsit un sol fertil și prin această venim să demonstrăm că statul Republica Moldova, poporul Republicii Moldova cultural, civilizațional este un popor european și locul lui este în cadrul familiei unite europene”, a menționat prof. Victor Juc.

 

Totodată, expertul în politologie a relevat că după alegerile prezidențiale directe care s-au produs în Republica Moldova, la 30 octombrie și 13 noiembrie 2016, s-au creat două poluri distincte de putere. Majoritatea parlamentară, în baza căreia s-a format coaliția guvernamentală, a declarat și realizarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE, la 28 decembrie 2016. A fost adoptată, prin hotărâre de Guvern, și redacția a doua a planului de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere pe anii 2017-2019. Al doilea pol de putere este Președinția, susținută în Parlament de către opoziția parlamentară de stânga, aceasta pronunțându-se pentru integrarea eurasiatică a Republicii Moldova. Prin urmare, cele două poluri de putere se poziționează pe doi vectori geopolitici și, pentru a câta oară, această alternativă geopolitică creată pe o alternativă geoeconomică a Republicii Moldova, este nocivă și vine în contradicție cu interesele naționale. Concluzionând, prof. Juc a exprimat opinia că apropierea de UE este în măsură să contribuie la modernizarea politico-juridică și social-economică a Republicii Moldova, dat fiind că Acordul de Asociere conține acele șapte titluri, dintre care două sunt de sorginte politico-juridică, iar trei, comercial-economică, financiar-economică și dispozițiile care prevăd relațiile statutare dintre Republica Moldova și UE.

 

În cadrul sesiunii plenare au fost prezentate 14 rapoarte științifice în expunerea cercetătorilor și experților din România, Belarus și Republica Moldova. Comunicările științifice au vizat o varietate de subiecte, inclusiv: Alternativele geopolitice și geoeconomice ale RM: oportunități și constrângeri (dr.hab. Victor Juc); România vs UE din perspectiva eficienței resurselor alocate cercetării (dr. Ovidiu Folcuț); Calitatea mediului ambiant ca factor de reglare a dinamicii integraționiste (dr. Alexand Cervinski); Doctrina eurasiatică și rădăcinile ei intelectuale (dr.hab. Pantelimon Varzari); Avantaje și provocări ale funcționării integrate a sistemului energetic european (dr. Marina Bădileanu); Potențialul competitiv al economiei RM: posibilități de valorificare pe piața europeană (dr. Svetlana Ciumac); Puterea și opoziția: valori reale și imaginare ale sistemelor electorale (dr. Ion Rusandu); Unele considerații privind europenizarea societății Republica Moldova (dr.hab. Ana Pascaru); Integrarea europeană vs integrarea eurasiatică a RM: cercetări cantitative (dr.hab. Victor Mocanu) ș.a.

 

Conferința științifică internațională a fost structurată pe trei secțiuni:

Secțiunea I - Științe politice și relații internaționale, moderatori – dr. Alexandru Roșca, ICJP al AȘM și Iuliu-Marin Ivănescu, Universitatea Româno-Americană.

Secțiunea II - Economie și sociologie, moderatori – dr. Marina Bădileanu, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin Chirițescu” al Academiei Române și dr. Svetlana Ciumac, ICJP al AȘM.

Secțiunea III – Filozofie, moderatori – dr. Alexandr Cervinski, Institutul de Filozofie al Academiei Naționale de Științe din Belarus și dr. Lilia Braga, ICJP al AȘM.

 

Evenimentul a fost organizat de Institutul de Cercetări Juridice și Politice (ICJP) al AȘM, în comun cu cei mai fideli parteneri din România (Centrul de Economia Industriei și Serviciilor a Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Acad. Române și Universitatea Româno-Americană), Belarus (Institutul de Filosofie al Acad. Naționale de Științe) și din Republica Moldova (Universitatea AȘM, Secția de Filosofie a Institutului de Istorie al AȘM, Biblioteca Științifică Centrală a AȘM).

Galerie foto

 

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM