Încă o veste plină de tristețe a îndoliat comunitatea academică, dar și societatea. S-a mai prăbușit un stejar măreț, un prieten demn al naturii și frumosului sublim -  fondatorul Grădinii Botanice – academicianul Alexandru Ciubotaru, ilustru savant în domeniul embriologiei, cariologiei, citogeneticii și biotehnologiei vegetale, specialist în proiectarea și amenajarea spațiilor verzi, parcurilor și grădinilor botanice.

 

Și când pleacă unul dintre cei mai buni, îi suntem datori cu o plecăciune de rămas bun.Mitingul de doliu dedicat memoriei regretatului savant a avut loc la Academia de Științe a Moldovei, la 29 aprilie curent, unde conducerea forului științific suprem, academicieni, oficiali, colegi, prieteni, apropiați au venit să-i aducă marelui dispărut, Alexandru Ciubotaru, un ultim omagiu.

 

Tristul eveniment a fost deschis de acad. Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al AȘM. În numele conducerii AȘM, președintelui, acad. Gheorghe Duca, întregii comunități științifice a exprimat sincere condoleanțe familiei îndoliate, colegilor și celor care l-au cunoscut și i-au fost aproape. Prim-vicepreședintele AȘM a exprimat profundul regret pentru trecerea în neființă a academicianului Alexandru Ciubotaru, savant remarcabil și veritabil pilon al AȘM, manager talentat și devotat cu trup și suflet activității științifice, personalitate binecunoscută atât în țara noastră, cât și departe de hotarele ei. Este o mare pierdere pentru comunitatea științifică, pentru toată societatea, pentru științele biologice, pentru Grădina Botanică, a menționat acad. Tighineanu, specificând că pentru academicianul Ciubotaru, Grădina Botanică era a doua casă, dar poate echivalentă cu prima. Prim-vicepreședintele AȘM a menționat impresionanta activitatea academicianului și roadele muncii sale de șase decenii, aducând doar câteva cifre - 750 de publicații științifice, 26 monografii, 60 de teze de doctor și doctor habilitat. Fiecare savant își are brazda sa realizată de-a lungul vieții, a spus acad. Tighineanu, considerând, în acest sens că brazda acad. Ciubotaru și cea mai mare realizare a sa este Gradina Botanică, care de mulți ani reprezintă cartea de vizită a orașului Chișinău și chiar, în pofida acelor evenimente care au avut loc Gradina Botanică, își va reveni și va fi în continuare cartea de vizită nu numai a municipiului, dar și a Republicii Moldova. Prim-vicepreședintele AȘM a remarcat faptul că regretatul academician și-a implementat la Grădina Botanică sufletul, talentul, cunoștințele, experiența de o viață. Un alt aspect punctat de Domnia Sa a vizat editarea celor 11 volume  a operelor alese, la care acad. Ciubotaru lucra intens în ultimii ani. Remarcând energia, entuziasmul, pasiunea, dăruirea de sine, optimismul pe care-l emana savantul, acad. Tighineanu, crede regretatul om de știință este un exemplu pentru toate generațiile mai tinere. „Astăzi, acad. Ciubotaru pleacă în eternitate, dar ne va rămâne în memoria noastră pentru totdeauna ca o personalitate notorie a neamului, mereu în dinamică, în activități, cu noi idei și inițiative, personalitate cu cele mai înalte calități intelectuale și morale”, a spus prim-vicepreședintele AȘM.

 

„Astăzi pleacă pe ultimul drum Alexandru Ciubotaru, care a fost pentru noi un mentor, un tată și noi eram copiii lui. Ne-a părăsit subit, în plină forță de lucru, cu multe planuri de viitor și cu un volum enorm de muncă asupra ciclului de lucrări „Opere alese”, a spus în mesajul său de adio, dr. Alexandru Teleuță, directorul Grădinii Botanice. Ultimele discuții cu regretatul savant le-a avut chiar în zilele când s-a abătut nenorocirea asupra Grădinii Botanice. Deși era măcinat de tristețe și durere, academicianul Ciubotaru a spus cu entuziasm, așa cum îi este și firea, că totul va fi restabilit și va fi alături în toată munca de restabilire a teritoriului instituției. Directorul Teleuță a evocat complexitatea personalității savantului, punctând cele mai relevante acțiuni și rezultate în activitatea regretatului acad. Ciubotaru. „Unde a activat dl academician a lăsat o brazdă adâncă atât pe tărâmul științific, cât și managerial, organizatoric, fiind și un om de bună credință și omenie mare. Fiind director al Grădinii Botanice a început proiectarea de la primul nivel, selectarea terenului pentru construcția GB, mobilizarea și crearea unui colectiv de tineri cercetători care s-au mobilizat la realizarea acestei idei mărețe a AȘM”, a remarcat dl Teleuță, precizând că academicianul era o sursă nesecată de idei și concepte. „Prin trecerea în neființă a academicianului Alexandru Ciubotaru, comunitatea științifică, Academia de Științe, colectivul Grădinii Botanice, pierde un cercetător și un profesor de excepție”, a menționat directorul Teleuță. 

 

Un ultim omagiu omului de știință i-a adus Președintele Petru Lucinschi, care a mărturisit că la cunoscut pe acad. Ciubotaru, ca un savant cu renume încă pe când era director al Grădinii Botanice din Ialta. Venind la Chișinău, în 1976, unul din primii pași care urma fi întreprinși, era fondarea Grădinii Botanice. Atunci l-a cunoscut ca pe un om foarte activ, profesionist și care punea tot sufletul în ceea ce făcea. Era un om plin de entuziasm. Așa a fost și așa va rămâne în memoria noastră, a menționat Președintele Lucinschi, un om de omenie, un savant extraordinar, care a lăsat atâtea lucruri frumoase în urma lui. A trăit o viață plină și cu folos, nu numai pentru el, dar și pentru cei care îl înconjurau, pentru țară, știință, căreia și-a dedicat toată viața. Consideră, că Grădina Botanică îi va purta numele acad. Alexandru Ciubotaru, pentru că, așa oameni trebuie să fie fixați în istoria noastră.

 

„Astăzi ne luăm rămas bun de la o somitate științifică. Este o mare durere pentru toți cei care cunosc ce înseamnă știință, ce înseamnă să activezi 59 de ani în știință, în Academie. Alexandru Ciubotaru a lăsat  o urmă adâncă în istoria culturii și științei noastre”, a spus cu durere acad. Teodor Furdui, președintele Sfatului Academicienilor, care îl cunoaște, poate cel mai mult și cel mai bine pe regretatul coleg. A reiterat expresia antevorbitorilor, care au menționat că știința, Grădina Botanică, într-adevăr, au fost viața lui de fiecare zi, casa lui. Acad. Ciubotaru va rămâne în istorie, în primul rând, pentru aportul său la dezvoltarea științei, embriologiei, dezvoltarea domeniului științelor vegetale, iar cele 26 de lucrări științifice, fac dovada acestui fapt. Acad. Furdui a vorbit despre activitatea științifică a savantului, editarea seriei de lucrări științifico-practice în cinci volume, dar și pregătea pentru editarea celor 11 volume a operei sale magistrale. „Faptul că acad. Ciubotaru a fost inițiatorul și creatorul, constructorul Grădinii Botanice, care astăzi a devenit mândria țării și culturii noastre, mărturisește că dumnealui este o personalitate cu capacități și un talent deosebit, la 29 de ani a susținut teza de doctor în știință, într-o perioadă deloc simplă sub aspect ideologic, a fost unul dintre cei mai tineri membri ai Academiei (la 44 de ani), ulterior trecând însă prin mari încercări”, a menționat academicianul, exprimând certitudinea că Alexandru Ciubotaru merită cele mai înalte aprecieri, dedicându-și întreaga existenţă cercetării și indiferent în ce domeniu a activat, a făcut-o cu înalt profesionalism, cu o dăruire totală, cu o credinţă absolută.

 

Acad. Aurelian Gulea, academician-coordonator al Secției Naturale și Exacte a AȘM, a menționat că acad.Alexandru Ciubotaru a fost omul devotat cu trup și suflet Academiei. Prin lucrările și faptele sale, prin activitatea sa managerială, el a creat, de rând cu mulți alți savanți ai Academiei, Gradina Botanică, renumită azi în toată lumea. Academicianul a menționat curajul, dârzenia și optimismul savantului în orice demers al său. Nu și-a realizat un ultim vis și poate cel mai mare -  de a edita Operele alese, dar  speră că se vor găsi persoane, discipoli, care să-i ducă la bun sfârșit acest vis al său, care va rămâne ca un tezaur pentru cei care vin după el. „A fost un savant remarcabil și nouă ne rămâne o datorie. Savantul este viu cât trăiește opera sa, dar opera sa trăiește prin tineri.  Sperăm că acești tineri care au fost în preajmă regretatului mentor, vor duce mai departe făclia aprinsă de Dumnealui”, a menționat savantul.             

Acad. Vasile Micu a vorbit cu mare tristețe cât îi este de greu să vorbească la trecut despre acad. Ciubotaru, pentru că el a oferit un exemplu de a fi pe lumea aceasta, a creat, a scris, fiind și un exemplu de competență, responsabilitate, omenie și modestie.Acad. Micu a avut posibilitatea să-l vadă pe regretatul său prieten și coleg, cum se confrunta, așa cum nimeni nu a îndrăznit s-o facă, cu acel mare imperiu intelectual, să stea în fața absurdităților. Unicul care putea opune rezistență a fost Alexandru Ciubotaru. Prin foarte multe argumente a oferit un exemplu de rezistență la absurdități, pentru că nu fiecare poate rezista la aceste calamități spirituale. „În felul acesta trebuie să trăim și noi și să-i urmăm acest exemplu”, a îndemnat acad. Micu. 

„Vestea că a plecat în lumea celor drepți acad. Ciubotaru a fost mai tristă decât furtuna și calamitățile naturale, care s-au declanșat aceste zile pe teritoriul Republicii Moldova”, avea să spună acad. Ion Toderaș, directorul Institutului de Zoologie al AȘM, unul din discipolii academicianului. Și-a amintit cu lumină de timpurile când s-au cunoscut (jumătate de secol în urmă), atunci când selecta cei mai dotați studenți și doctoranzi de la USM, nu întâmplător și aceste cifre uimitoare de doctori și doctori habilitați pe care i-a pregătit Domnia Sa. Academicianul a apreciat modul mentorului său de a găsi limbaj comună cu toată lumea – de la ușier și până la director sau președinte al țării. A remarcat faptul că acad. Ciubotaru a fost cel care a elaborat planul de înverzire a Mănăstirii Curchi, devenind ctitor al lăcașului, menționând, bineînțeles, și dragostea lui nemăsurată față de  plante, flori, natură. „Sunt convins că dumnealui a făcut într-o viață mai mult decât altul în 7 vieți”, a spus directorul Toderaș, amintind că a fost și fecior care și-a iubit mama și a avut grijă de ea, a fost și frate, și tată, și bunel și totdeauna a fost un exemplu de comportament. Acad. Toderaș a relevat că, comunitatea științifică a pierdut o personalitate marcantă, un om care nu va avea în viitorul secol concurenți, pentru că, acolo unde a plecat savantul, concurenți nu mai sunt. Ceea ce a lăsat în urma sa regretatul academician Ciubotaru este un fel de rai pe Pământ, consideră acad. Toderaș, este perla Grădina Botanică, perla Complexul Monastic, dar și perlele științifice pe care le-a crescut.

 

Dr. Mihai Leșanu, decan al Facultății de Biologie și Pedologie, USM,a spus parcă mai ieri îl sărbătoream pe dl academician și astăzi deja se îndreaptă către lumea celor drepți. Consideră că este o nedreptate., fiind convins că acum plâng nu numai colegii, prietenii, dar și toate plantele din Grădina Botanică. „A fost o  personalitate marcantă, onestă, foarte responsabil, mereu în căutarea adevărului științific. Acad. Ciubotaru va rămâne mereu în memoria colegilor de la universitate”, a asigurat decanul USM.

 

A plecat la Ceruri un om de o excepțională calitate umana și profesională, o prezență luminoasă în comunitatea științifică. A părăsit viața pământească un model de probitate științifică, eleganță pedagogică și discreție, inspirând mulți discipoli la lucruri frumoase. Și-a părăsit colțul de rai pe care l-a creat și l-a îngrijit o viață întreagă. După ce au fost lovită atât de dur Grădina Botanică acum câteva zile, acum durerea ei a devenit și mai greu de suportat. Orice firicel de iarbă, orice frunză și orice crenguță, adusă în buzunărelul savantului din cele mai exotice țări, vor plânge neîncetat. Au rămas fără protectorul lor.

 

Ne ridicăm privirea către Ceruri și ne rugăm să-l primească Dumnezeu în Împărăția Sa, pe cel care a fost, dar va rămâne mereu în memoria noastră, academicianul Alexandru Ciubotaru.

Eugenia Tofan,

Centrul Media al AȘM