A încetat să bată inima celui care a fost academicianul Alexandru CIUBOTARU - fondator al Grădinii Botanice (Institut) a AȘM, om de știință recunoscut în țară și peste hotarele ei, ilustru specialist în domeniul embriologiei, cariologiei, citogeneticii și biotehnologiei vegetale, specialist cu merite deosebite în proiectarea și amenajarea spațiilor verzi, parcurilor și grădinilor botanice. Ne-a părăsit subit în seara zilei de 26 aprilie 2017, în plină forță de lucru cu multe planuri de viitor și cu un volum enorm de muncă asupra ciclului de lucrări „Opere alese”.

 

Alexandru Ciubotaru s-a născut la 20 februarie 1932, în satul Şipca, raionul Şoldăneşti. După absolvirea Colegiului Agricol din Cucuruzeni (1947-1950), în anul 1951 este înmatriculat la Institutul Agricol din Chişinău pe care îl absolvește în 1956; doctorantura - la Institutul de Genetică a Universităţii din Lund, Suedia (1967-1968). La AȘM activează în calitate de col. inferior (1959-1962), col. superior (1963), secretar ştiinţific al Prezidiului AŞM (1964), director al Grădinii Botanice a AŞM (1964-1987; 1996-2006), director şi Şef al Secţiei de citogenetică şi embriologie a Grădinii Botanice de Stat „Nichita”, Ialta (1988-1995). Din ianuarie 2006 - consultant ştiinţific, colaborator ştiinţific, coordonator al Grădinii Botanice, iar din 2014 - director de Onoare al Grădinii Botanice a AȘM. Academicianul Alexandru Ciubotaru a obținut titlurile de: doctor în științe biologice (1961), doctor habilitat în științe biologice (1970), profesor universitar (1973), membru-corespondent al AŞM (1976), membru titular al AŞM (1990), tot odată academician al mai multor Academii din Ţară şi de peste hotare.

 

Domnul A. Ciubotaru este recunoscut ca unul din pionierii aplicării microscopiei electronice în cercetările cito-embriologice în ex-URSS; este fondatorul Şcolii de citoembriologie din Moldova, care a efectuat ample cercetări în domeniul cariologiei, citogeneticii, inclusiv mutagenezei, poliploidiei, embriologiei comparate şi evolutive. Acad. A.Ciubotaru a lansat (1969–1972) şi a fundamentat teoria homeostatică a dublei fecundări (1989, 1990, 2004). Este autorul concepţiilor: Organelogeneza (1972); Neoplasmogeneza zigotului (1972); Statutul morfo-funcţional al gametogenezei (1984); Evoluţia şi strategia reproducerii sexuate în lumea vegetală (1993); Tapetogeneza (1994) etc. Prin munca cu abnegație și dăruire de sine, academicianul Alexandru Ciubotaru a pregătit și publicat 760 lucrări științifice (inclusiv 26 de monografii, culegeri, broşuri metodice), este autor a peste 26 de invenții, a creat hibrizi și soiuri, a introdus în cultură peste 40 de specii noi de plante decorative, medicinale, aromatice, condimentare, colectate din flora spontană a diferitor regiuni floristice. O bogată activitate ştiinţifică şi organizatorică a desfășurat în caliate de director al Grădinii Botanice din Chişinău (1964-1987; 1995-2006) și ca director al renumitei Grădinii Botanice de Stat „Nichita” din Ialta (1988-1995). Dl. academician Alexandru Ciubotaru a activat mai mult de 65 ani în cadrul Academiei de Științe a Moldovei și a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea științei biologice prin promovarea unor teorii și concepții cu privire la dezvoltarea lumii vegetale, recunoscute la nivel național și mondial. Performanța sa științifică și dedicația în depunerea eforturilor considerabile este remarcabilă și prin pregătirea cadrelor ştiinţifice, fiind conducător științific și consultant la susținerea tezelor de doctor și doctor-habilitat (cca 60), organizarea de noi laboratoare de cercetări ştiinţifice, expediţii întru mobilizarea genofondului de plante din diverse regiuni floristice, conferinţe şi simpozioane. A contribuit esenţial la obţinerea de către Grădina Botanică a statutului de instituţie de cercetare ştiinţifică și la fondarea consiliului științific specializat pentru susținerea tezelor de doctor și doctor-habilitat.

 

Pentru activitatea fructuoasă în ştiinţă şi construcţia Grădinii Botanice (Institut) a AȘM, pregătirea cadrelor ştiinţifice, a fost menţionat cu distincţii: „Ordinul Republicii”, Ordinul „Ștefan cel Mare și Sfânt” acordat de către Biserica Ortodoxă din Moldova, medalia de argint Carl Linne (Academia Suedeză); „Om emerit al Republicii Moldova”, Cavaler al Ordinului „Gloria muncii”, Diploma – International Academic Rating of popularity and quality Golden Furtune, «Георгiiвськая медаль” „Честь, Слава, Труд” IV степени, ordinul „Cuv. Paisie Velicicovski” de Gradul II (Mitropolia Chişinău), oрден Русской Православной церкви преподобного Сергия Родонежского, III степени (Москва, Патриарх Алексей II). Deţinător al Diplomei de Gradul I al Guvernului RM,  medalia „Dimitrie Cantemir”, Doctor Honoris Causa al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, România.

 

Prin trecerea în neființă a academicianului Alexandru Ciubotaru, comunitatea științifică pierde un cercetător și profesor de excepție, care cu tenacitate, dragoste, înțelepciune și-a desăvârșit cariera științifică, un om cu înalte calități intelectuale și morale. Ne exprimăm respectul pentru personalitatea notorie a academicianului Alexandru Ciubotaru, care și-a consacrat viața dezvoltării cunoașterii științifice în beneficiul societății Republicii Moldova. În aceste momente de mare tristețe, transmitem condoleanțe și compasiune familiei îndurerate și celor care i-au fost apropiați.