Influenţa respiraţiei dirijate kapalabhati asupra microcirculaţiei sanguine
Autori:
FRUNZE RODICARezumat:
Odată cu dezvoltarea sanocreatologiei problema modicării dirijate a funcţiilor
organismului în scopul forticării sănătăţii omului a devenit de o importanţă deosebită
şi poate rezolvată numai în cazul elaborării metodelor ce ar permite schimbarea
direcţionată a activităţii organelor şi sistemelor vitale ale organismului. În acest scop
actualmente sunt studiate metodele şi tehnicile respiratorii utilizate atât în cultura
occidentală, cât şi cea orientală. Cele mai cunoscute tehnici respiratorii occidentale,
utilizate cu scopul modicării statutului psihic şi zic sunt: „respiraţia holotropă”
(greacă “holos”- întreg şi “trepein”- ce se mişcă, direcţionează) – respiraţie
profundă forţată sau liberă, efectuată cu scopul modicării stării de conştiinţă [1];
„rebirthing” (engl. „rebirth”- renaştere) – respiraţie circulară cu inspiraţie voluntară
şi expiraţie pasivă, realizată pentru depăşirea traumelor natale, integrarea conştiinţei şi
eliminarea tulburărilor psiho-emoţionale [2]; „vivation” (de revitalizare, sărbătorire
a vieţii) - respiraţie liberă, fără pauze inspiratorii şi expiratorii, efectuată pentru
depăşirea patternurilor de suprimare corporale profunde [3]; „gimnastica respiratorie
paradoxală Strelnikova” - inspiraţie nazală forţată cu constricţia porţiunii superioare
a cutiei toracice în scopul tratamentului maladiilor preponderent respiratorii [4];
„metoda lichidării volitive a respiraţiei profunde Buteiko” - antrenament de stabilire
a unei pauze automate după expiraţie şi eliminarea hiperoxiei în scopul tratamentului
maladiilor somatice [5].
Domenii:
Biologie Numărul:
3 (309) Anul:
2009Descarcă
Download PDF (0.69 MB)