Sunt prezentate rezultatele analizei unor procese biosintetice la alga roşie Porphyridium cruentum sub infl uenţa compuşilor coordinativi ai cobaltului cu dioximinele şi estimat efectul stimulator al lor. Acumularea produselor oxidării lipidelor în biomasă, urmată de intensifi carea biosintezei lipidelor, determină capacitatea celulelor de Porphyridium cruentum de a-şi menţine viabilitatea.

Androsterilitatea este un fenomen răspîndit în natură, cu largi aplicații în agricultură și posibilități de studii fundamentale în diverse domenii ale biologiei. Sunt caracterizate particularitățile moleculare ale manifestării ASC la diferite plante de cultură. Este prezentată analiza bioinformtică comparativă a genelor și proteinelor asociate cu androsterilitatea citoplasmatică.

A fost investigată rezistenţa frunzelor de cimişir (Buxus sempervirens L.) la şocul termic (şt). În baza infl uenţei şt asupra cineticii de scurgere a electroliţilor din segmentele frunzelor, dozele şt au fost divizate în trei zone: provocătoare de deteriorări moderate(1), intermediare (2), şi grave (3). În cadrul dozelor care iniţial induceau scurgerea a 18-82% din electroliţi, creşterea dozei şt prin ridicarea temperaturii, sau duratei de expunere, a cauzat respectiv creşterea exponenţială şi liniară a deteriorărilor. Energia de activare a deteriorărilor membranelor şi fracţiunea deteriorărilor ireversibile sporea odată cu creşterea temperaturii şt, iar dinamica de recuperare a lor, dimpotrivă, devenea mai lentă.

Analiza structurii ihtiofaunei sectoarelor mijlociu şi inferior ale fl . Nistru a demonstrat că şi pe parcursul unui an se înregistrează schimbări evidente a diversităţii specifi ce şi a valorilor numerice a speciilor de peşti, fapt care confi rmă că ecosistema Nistrului este într-un proces de schimbări cardinale. A apărut tendinţa de reducere a valorilor numerice a speciilor valoroase de peşti (în special a speciilor reofi le) şi majorarea progresivă a populaţiilor de peşti fără valoare economică. Spre exemplu, zglăvoaca, ratanul, murgoiul bălţat şi bibanul soare acum întâlnite frecvent în capturi, în trecut nu au fost semnalate în Nistrului medial şi inferior.

Se prezintă rezultatele studiului calităţii boabelor unor forme tetraploide de porumb ce conţin gena recesivă endospermală opaque-2, obţinute pentru prima dată în Republica Moldova. Cu sporirea nivelului de ploidie conţinutul de proteine în bob a crescut, iar conţinutul de lipide a scăzut. Se analizează, de asemenea şi infl uenţa dozei genei opaque-2 asupra conţinutul de lizină în proteină.

S-a constatat că vegetaţia litoral-vasculară a r. Bîc este reprezentată de 131 specii din 116 genuri şi 44 de familii. Familiile predominante sunt: Asteraceae cu 26 de specii din 23 genuri şi Poaceae cu 18 specii din 11 genuri. Dinamica impactului deşeurilor asupra ecosistemului râului Bîc este exprimată prin valoarea indicelui de similitudine a sectoarelor cercetate, mărimea căruia este invers proporţională cu valoarea impactului asupra ecosistemului: cu cât valoarea indicelui este mai mare, cu atât presiunea antropică asupra sectoarelor analizate este mai mică şi nvers. Alt criteriu în aprecierea dinamicii impactului deşeurilor asupra biocenozelor serveşte numărul de specii spontane în raport cu numărul speciilor ruderale şi segetale. Creşterea impactului deşeurilor asupra ecosistemului cauzează diminuarea numărului de specii spontane.

Investigaţiile efectuate în fl . Nistru (medial şi inferior) au demonstrat că condiţiile actuale de reproducere, creştere şi nutriţie sunt extrem de nefavorabile pentru speciile de peşti lito- şi psamofi le. În general, pentru toate speciile valoroase de peşti au fost semnalaţi o serie de factori nefavorabili cum ar fi modifi cările regimului termic, scăderea nivelului apei şi variaţiile considerabile a acesteia, reducerea bazei nutritive (fi to-, zooplancton, bentos), dezvoltarea excesivă a speciilor depreciate de peşti care devorează icrele şi puietul speciilor valoroase de peşti şi care au devenit concurenţi activi cu aceştea în nutriţie.

A fost studiată stabilitatea Penicillium funiculosum CNMN FD 11 în condiţii de stres oxidativ provocat de peroxidul de hidrogen. S-a demonstrat că stresul oxidativ de lungă durată acţionează negativ atât asupra productivităţii culturii, cât şi asupra activităţii catalazei. S-a stabilit că acţiunea H2O2 depinde de concentraţia acestuia şi de faza de dezvoltare a fungilor. Expunerea culturii Penicillium funiculosum CNMN FD 11 cultivată submers la acţiunea peroxidului de hidrogen la inoculare sau pe parcursul etapei exponenţiale de dezvoltare duce la diminuarea productivităţii culturii, iar pe parcursul etapei staţionare - la stimularea ei.