A fost studiată şi stabilită toxicitatea nanoparticulelor luminiscente faţă de cultura de Porphyridium cruentum, care descreşte în şirul ZnSe>ZnS>CdSe. A fost determinată influenţa acestor nanoparticule asupra productivităţii microalgei, care are un caracter de undă cu creşteri şi scăderi succesive, iar factorul concentraţiei nanoparticulelor nu este unul determinant în stabilirea gradului de toxicitate. Metoda specifi că de determinare a produselor peroxidării lipidelor a permis stabilirea gradului de toxicitate a nanoparticulelor.

Sunt generalizate rezultatele infl uenţei diferitor surse de carbon (glucozei, zaharozei, fructozei, manozei, melasei), a sulfatului, acetatului şi 4 compuşi coordinativi ai zincului asupra biosintezei carbohidraţilor la drojdiile Saccharomyces cerevisiae. Se propune un mediu nutritiv nou, care sporeşte cu 44,3% conţinutul de carbohidraţi în biomasa drojdiilor.

În lucrare se abordează problema invaziilor la peşti care poate fi nu numai de provenienţă alogenă dar, şi graţie modifi cărilor rapide a valorilor factorilor de mediu – de origine nativă. Se constată cea mai mare rată de expansiune şi cel mai mare efect negativ asupra funcţionalităţii ecosistemelor acvatice din Republica Moldova produs de patru specii alogene şi naturalizate de peşti: carasul argintiu, murgoiul bălţat, soretele şi guvidul de Amur. Din 15 specii de peşti introduse în scopuri piscicole în diferiţi ani, astăzi în acvacultură sunt răspândite doar trei specii alogene: sângerul, novacul şi cosaşul, ponderea lor în ecosistemele naturale crescând semnifi cativ după inundaţiile majore din vara anului 2008 şi 2010.

Actualitatea studierii stării morfofuncţionale a sistemului reproductiv şi spermatogenezei este determinată de faptul diminuării inopinate a spermogramei. Rezultatele obţinute au stabilit deteriorarea structurilor celulare la diverse etape tehnologice ale crioconservării spermei. S-a determinat gradul de variaţie a rezistenţei spermatozoizilor de cocoş la acţiunea factorilor fizico-chimici, necesari manipulării spermei.

A fost evidenţiată legitatea conform căreia masa de poluanţi care este introdusă în oraş de apele r. Bîc, cea deversată în râu de pe teritoriul or. Chişinău şi cea evacuată din oraş de apele râului în toate 3 cazuri depinde de volumul apei, iar volumul de apă corelează cu cantitatea depunerilor atmosferice. Cercetările impactului deşeurilor evaluat prin determinarea indicelui de diversitate fl oristică a algelor după Margalef a permis stabilirea legităţii privind dependenţa acestui indiciu de gradul de poluare a sectorului investigat. Studiul impactului deşeurilor asupra ecosistemelor a demonstrat legitatea privind dependenţa valorii impactului de gradul de poluare a sectorului dat.

Sistemul ASC-Rf este larg răspândit în natură, frecvent utilizat în ameliorarea culturilor agricole şi ca model de studii fundamentale privind interacţiunea nucleu - mitocondrie în expresia genelor. Este prezentat în aspect comparativ genetica restaurării fertilităţii polenului, caracteristici moleculare de structură şi acţiune a genelor Rf la diferite plante de cultură. Există numeroase incertitudini privind structura şi modul de acţiune al genelor Rf, însă datele obţinute până în prezent demonstrează faptul, că diversifi carea funcţională a restauratorilor fertilităţii masculine determinată de variabilitatea factorilor ce afectează microsporogeneza, este o condiţie esenţială pentru a asigura restaurarea proceselor biochimice şi fi ziologice în dezvoltarea polenului.

Analiza cantitativă şi calitativă a uleiului esenţial obţinut prin hidrodistilare din 5 genotipuri de Salvia offi cinalis L., cultivate în Republica Moldova a demonstrat diversitatea acestora. Conţinutul de ulei esenţial evaluat variază în funcţie de genotip şi faza de recoltare atât în lăstarii cu frunze, cât şi în frunze, infl orescenţe. Cel mai ridicat conţinut de ulei esenţial a fost atestat în materialul recoltat după scuturarea corolei fl orilor şi seminţelor: 1.455-1.823% (s.u.) în lăstari cu frunze şi 1.408-1.749% (s.u.) în frunze. Analiza GC-MS a uleiului esenţial a demonstrat că la diferite genotipuri sunt identifi caţi în lăstarii cu frunze de la 14 până la 23 componenţi, iar in cel din frunze de la 17 până la 25. Componenţii majori sunt reprezentaţi de monoterpene cetone: tujonă (α-tujonă: 21,2-38,8%; β-tujonă: 5.877-16,201%), camfor (17,5-24,6%), urmaţi de eucaliptol (6.47- 11.2%). Toate genotipurile studiate reprezintă un singur chemotip: tujonă/camfor/ eucaliptol.

Sunt prezentate rezultatele evaluării rezistenţei colecţiei formelor mutante de roşii la o serie de factori abiotici stresanţi (arşiţă, secetă şi temperaturi joase), la stadiul de gametofi t masculin matur. Au fost identifi cate linii mutante cu diferite niveluri şi tipuri de rezistenţă. S-a demonstrat că rezistenţa la temperaturi ridicate, scăzute şi secetă este determinată de sisteme genetice diferite, ceea ce indică natura poligenică a acestor caractere. Au fost identifi cate genotipuri promiţătoare pentru ameliorare, cu nivel înalt de rezistenţă la toţi factorii stresanţi studiaţi.