În articol este abordată problema sănătății psihice și rolul ei în dezvoltarea economiei, culturii, tehnicii, tehnologiilor, organizarea interacțiunii dintre persoane, precum și în evoluția Homo sapiens în Homo santoscreatimus. Problema sănătății psihice este una din cele mai actuale probleme, fapt confirmat de pronosticul OMS și de rezultatele cercetărilor Institutului de Fiziologie și Sanocreatologie prin sporirea incidenței tulburărilor psihice și degradarea psihică prematură. De asemenea sunt descriși factorii sanogeni și dissanogeni ce influențează sănătatea psihică; factorii cu acțiune psihosanogenă și psihodissanogenă asupra modulării manifestării componentelor neuropsihice ale sănătății psihice; cei mai reprezentativi indicatori privind determinarea reacțiilor psihice sano-, dissano- și patogene care formează sănătatea mentală; nivelul de exteriorizare a sănătății psihice și este prezentată o structurare a sănătății psihice conform grupelor neuropsihice funcționale.

În articol sunt analizate noțiunile de emoții, comportament și comunicare, prezentate concepte noi elaborate ale acestor procese psihice, precum și cele de emoții sanogene, comportament sanogen și comunicare sanogenă. De asemenea sunt expuse măsuri și acțiuni pentru a asigura rolul sanogen al emoțiilor, comportamentului și comunicării și psihoindicatorii pentru determinarea emoțiilor, comportamentului și comunicării. În final se analizează și generalizează rolul acestor procese psihice în formarea și menținerea sănătății psihice.

Marcherii moleculari prezintă instrumente eficiente pentru analiza diversității genetice. Tehnica RAPD bazată pe evaluarea polimorfismului fragmentelor de ADN amplificate arbitrar poate fi utilizată în biologia moleculară pentru a determina variabilitatea genetică, relațiile filogenetice, în soluționarea unor probleme taxonomice, identificarea potențialilor marcheri linkați cu caractere economic valoroase, aplicabili în selecția asistată de marcheri etc. În Republica Moldova strategia RAPD a fost puţin explorată în analiza diversității genetice a plantelor, fiind întreprinse doar unele încercări în acest sens. Lucrarea de față prezintă o sinteză a investigațiilor în domeniu, realizate în cadrul Centrului de Genetică Funcțională (CGF) al USDC, și include date privind evaluarea variabilităţii genetice la opt specii de plante agricole (Helianthus annuus, Cucumis sativus), medicinale și aromatice (Mentha sp., Salvia sclarea, Hypericum perforatum, Hyssopus officinalis și Origanum vulgare), precum și fitoparazite (Orobanche cumana). Generalizând rezultatele obținute, se constată diferite niveluri de variabilitate inter- și intraspecifică și eficacitatea primerilor RAPD în analiza structurii genetice și polimorfismului genetic. Cei mai informativi primeri RAPD cu un număr maxim de benzi amplificate și un polimorfism accentuat au fost UBC250 pentru S. sclarea, OPA9 pentru H. perforatum, UBC215 pentru O. vulgare, P37 pentru M. spicata, P28 și P44 pentru C. sativus și, respectiv, P2 pentru H. annuus. În baza calculului distanței genetice (DG) dintre formele parentale și hibrizi la floarea-soarelui, castraveți și șerlai, s-au relevat corelații pozitive între DG şi superioritatea hibrizilor de prima generaţie, fiind puse în evidență combinațiile de perspectivă în vederea obținerii efectului de heterozis și a unor hibrizi cu productivitate sporită. Au fost relevați ampliconi asociați cu gene de restaurare a fertilității (Rf) la floarea-soarelui și cu rezistența acesteia la lupoaie.

În articol este argumentată necesitatea unei abordări individuale a structurii alimentației în conformitate cu somatotipurile constituționale. Autorii efectuează analiza comparativă a dinamicii spectrului aminoacizilor din sângele șobolanilor cu diferite somatotipuri sub influența structurii calorice a rației. În baza valorilor indicilor metabolismului azotat studiați, sunt propuse următoarele rații alimentare optime pentru fiecare somatotip: astenic – 11% proteine, normostenic – 16% proteine și hiperstenic – 22-25% proteine.

Introducerea telemonitorizării în serviciile de sănătate va schimba relaţia dintre medic și pacient. Din punct de vedere social serviciile de telemedicină vor duce la îmbunătățirea calității vieții, a fluxului de lucru în clinică/spital, la reducerea ratei de spitalizare și a numărului de complicații și rezultate negative, la corecția de urgență a parametrilor vitali esențiali ai corpului uman, precum și a informații extinse despre starea pacientului, prevenirea secundară a bolilor și diagnosticarea precoce a acestora. Din punct de vedere economic, monitorizarea la distanță este mai avantajoasă deoarece costul implementării este mai mic decât efectul economic prevăzut datorită reducerii cererilor de îngrijire medicală. Totodată va avea acces sporit la îngrijirea medicală a populației care trăieşte în regiuni îndepărtate geografic, zone rurale, a pacienților cu handicap, precum și a pacienților cu boli cronice.

În lucrare sunt prezentate rezultatele verificării experimentale a principiilor științifice de elaborare a strategiei de inducere exogenă a cros-toleranţei plantelor. S-a demonstrat că inducerea cros-toleranței plantelor poate fi asigurată prin utilizarea exogenă a agenților cu impact pozitiv asupra reacțiilor nespecifice de răspuns a plantelor la acțiunea factorilor adverși. Ca test-criterii de selectare a inductorilor cros-toleranței sunt: a) gradul de activizare a mecanismelor de autoreglare a homeostaziei apei; b) a mecanismelor de majorare a potențialului antioxidant al plantelor; c) de intensificare / stabilizare a proceselor de sinteză a substanțelor cu funcție de protecție; d) a caracterelor morfogenetice (creștere, productivitate). A fost stabilit efectul unor compuși de tip citokininic, administrați exogen, asupra reacțiilor corelate cu răspunsul adecvat la seceta repetată, formării stres-memoriei și cros-toleranței plantelor de soia.

Factorii de stres abiotic, inclusiv temperaturile ridicate, afectează creșterea și dezvoltarea plantelor, determinate în principal de leziuni oxidative. În acest studiu a fost realizată tratarea seminţelor de castravete cu biostimulatorul Reglalg. Seminţele proaspăt germinate au fost supuse şocului termic (ŞT) cu temperatura de 430C. Aplicarea ŞT provoacă inducerea stresului oxidativ, efectele căruia au fost testate, apreciind starea plantulelor în vârsta de 4 zile. Efectele ŞT s-au manifestat prin reprimarea proceselor de creştere şi acumulare a biomasei plantulelor, precum şi prin valorile parametrilor, ce caracterizează stresul oxidativ. În extractele din rădăcini a fost observată sporirea activităţii catalazei, conținutului di-aldehidei malonice (DAM), conţinutului total de polifenoli şi flavonoide. Tratarea seminţelor înainte de germinare cu biostimulatorul Reglalg a condiţionat activarea semnificativă a proceselor de creștere şi acumulare a biomasei plantulelor, determinată în vârstă de 4 zile. A fost stabilit, că rădăcinile plantulelor obţinute din seminţe tratate cu preparatul Reglalg manifestă o toleranţă sporită faţă de ŞT. Biostimulatorul Reglalg influenţează benefic procesele de detoxifiere a SRO provocate de ŞT, datorită modulării activităţii componentelor sistemului antioxidant de protecţie.

Schimbările climatice din ultimele decenii impun cultivarea soiurilor de plante adaptate condițiilor de secetă, temperaturilor critice ridicate și care asigură productivitate şi calitate înaltă. Consecințele secetei pot fi diminuate substanțial prin cultivarea soiurilor rezistente la secetă de plante medicinale şi aromatice, cum ar fi Salvia sclarea, Lavandula angustifolia, Salvia officinalis, Silybum marianum etc. Soiurile Ambra Plus, Balsam, Parfum Perfect etc. de S.sclarea în anii secetoşi acumulează un conţinut înalt de ulei esențial, asigură o producție de 15,1-22,4 t/ha de inflorescențe în doi ani de exploatare a plantației și garantează obţinerea a 41.1-77.4 kg/ha de ulei esențial în funcție de soi, eficienţa, randamentul, fiind de la 2,8 până la 3,6 kg de ulei esenţial din tona de materie prima. La soiurile de lavandă Moldoveanca 4, Vis Magic 10, Alba 7 etc. în anii secetoşi conținutul de ulei esențial este mai ridicat (5.103-6.164%) decât în anii obişnuiţi (4,318-5,915%), producţia de inflorescenţe, fiind înaltă (7-12 t/ha), precum şi cea de ulei esențial - 132-245 kg/ha, eficiența constituind 16-21.5 kg/t, în funcţie de soi. Soiul de S.officinalis Miracol asigură o producție de 850-990 kg/ha de frunze uscate în anii secetoşi și 960-1070 kg/ha în anii obișnuiţi. Producția de ulei esențial, fiind de 18,7-18,9 kg /ha în condiţii de secetă şi 17,2-17,6 kg /ha în anii obişnuiţi.

Floarea-soarelui este una dintre cele mai valoroase culturi cultivate pe teritoriul Republicii Moldova. Un factor nefavorabil pentru productivitatea acesteia o reprezintă agentul patogen Orobanche cumana, care se hrănește pe contul gazdei. În pofida unui număr mare de studii realizate, pentru înțelegerea mecanismelor de interacțiune dintre patogen și gazdă o mulțime de aspecte rămân a fi necunoscute și necesită înțelegerea pe deplin a proceselor biologice și rețelelor de reglare a căilor metabolice care stau la baza activării mecanismelor defensive. Analiza profilului de expresie a genelor APX1 și APX3 privind mecanismele imediate de apărare (pre-atașament) și a celor de apărare activă și adaptare (post-atașament și post-haustoriale) la două genotipuri rezistente și unul sensibil a pus în evidență legități diferite de funcționalitate a acestor transcripți prin modificări oscilatorii de sporire și diminuare a expresiei doar la două genotipuri PR64LE20 și Performer.

În scop de identificare a asociaţiilor de ectoparaziţi la fazani, în perioada anilor 2011-2017, s-au efectuat cercetări parazitologice în diverse biotopuri naturale şi antropizate ale Republicii Moldova şi s-a stabilit, că acestea dispun de o structură a poliparazitismului malofagian constituită din 3 specii specifice (Cuclotogaster cinereus,Goniocoteschrysocephalus,Goniodes colchici) şi 5 specii comune păsărilor domestice din Republica Moldova (Eomenacanthus stramineus, Menopon gallinae, Goniocotes gallinae, Goniodes dissimilis, Lipeurus caponis). De asemenea, au fost înregistrate 2 specii de purici comune pentru găini, curci, bibilici (Ceratophylus gallinae, Ceratophylus hirundinis) şi 2 specii de acarieni gamazizi comune atât pentru păsările sălbatice, cât şi pentru cele domestice (Dermanyssus gallinae, Dermanyssus hirundinis).Rezultatele studiului biochimic al loturilor de fazani a pus în evidenţă devieri ale metabolismului proteic, exprimate prin sporirea cantităţii de proteină totală cu 18,2%, a γ-globulinelor cu 26,6%, urmată atât de diminuarea cantităţii albuminelor, fracţiilor globulinelor (α, β), cât şi a ionilor de Ca2+ de 2 ori înregistrată la lotul de fazani infestați comparativ cu cel liber de ectoparaziți. Infestarea fazanilor cu ectoparaziţi (malofagi, purici, acarieni gamazizi) determină o reducere a masei corporale a acestora în lotul infestat netratat cu 228,0 g pe parcurs de 36 zile în raport cu păsările din lotul tratat.