Conform datelor din ultimii ani densitatea populaţiilor de albine s-a redus şi din cauza epizootiilor virale, care au apărut frecvent datorita scăderii imunităţii albinelor, cauzând pierderi economice importante.

Zonele naturale, ca regulă, includ diferite unităţi pedogeografice teritoriale, care prezintă diverse formaţiuni landşaftice. La baza acestor landşafturi stau unităţile genetice ale solurilor, care în zona de Silvostepă sunt prezentate de anumite tipuri şi subtipuri de cernoziom, soluri cenuşii şi multiple varietăţi intrazonale [2, 12]. Fiecare unitate taxonomică genetică de sol dispune de un anumit potenţial productiv, biologic, ecologic etc. În calitate de indicator integru al potenţialului pedoecologic se foloseşte nota de bonitare a solului.

Valorificarea intensă a mediului înconjurător, odată cu apariţia omului, a contribuit treptat la acutizarea contrazicerilor dintre tendinţele de a obţine productivitate cât mai înaltă în procesul activităţii economice şi acţiunile de menţinere a stabilităţii peisajelor geografice şi a calităţii mediului. Intervenţiile omului tot mai frecvent generează discordanţe dintre dinamica diferitelor procese din cadrul peisajelor geografice şi gradul de stabilitate a acestora.

Natural environment forms conditions for human activity. At the same time its state is determined by, first of all, intensity of natural resources use as well as by change of the environment due to natural evolution and economic activity. As a result new natural-economic systems are created.

Foeniculum vulgare Mill. and Coriandrum sativum L. are medicinal and culinary plants belonging to Apiaceae Lindl. family, native to the Mediterranean region and cultivated worldwide. Coriander (Ccoriandrum sativum L.) is a glabrous, herbaceous, annual plant with pronounced taproot and slender branching stems up to 20-60 cm tall. The leaves are variable in shape. The lowest leaves are stalked and pinnate, the leaflets roundish or oval, slightly lobed. The segments of the upper leaves are linear and more divided. White or pale pink flowers are in small 5-10 rayed umbels. Fruits are rounded, ribbed, 3-5 mm in diameter.

De către lumea ştiinţifică este ştiut şi recunoscut faptul că fundamentul principal al productivităţii biologice este fotosinteza plantelor. Toate problemele de cercetare în domeniul fotosintezei sunt legate de procesul majorării productivităţii fotosintetice, de utilizarea mai eficientă a energiei solare. Productivitatea finală a plantelor este determinată de activitatea unui ansamblu de procese fiziologice, între care rolul principal aparţine fotosintezei şi creşterii. Anume în primele faze ale ontogenezei are loc formarea centrelor de atracţie în ţesuturile meristematice care sunt dominante în utilizarea produselor sintetizate a aparatului fotosintetic şi transportate prin fioiem, datorită căruia este asigurată integritatea funcţională şi structurală a organismului vegetal.

Tutunul este o cultură tehnică anuală din grupa stimulentelor ca şi ceaiul, cafeaua, cacao s.a. Materia primă de tutun se utilizează în diferite ramuri: protecţia plantelor (prăfuirea plantelor pentru a proteja de păduchele verde şi tripsul tutunului),farmaceutică (pentru obţinerea acidului hidroxid de nicotină, vitaminei PP), industria forestieră (fab- ricarea hârtiei şi cartonului) , industria chimică (fabricarea uleiului pentru vopsele), industria cosmetică şi desigur pentru fabricarea articolelor pentru fumat.

În ultimul timp tot mai frecvent se întâlnesc tulpini ale microorganismelor cu rezistenţă sporită la acţiunea antibioticelor. Unul din obiectivele farmaciei contemporane este elaborarea noilor remedii antimicrobiene eficiente, în deosebi de origine vegetală. Compuşii fenolici sunt metaboliţi secundari larg răspândiţi în lumea vegetală şi constituie categoria de compuşi chimici naturali cu diferite efecte terapeutice, inclusiv antimicrobiene.

Deşi presupune două manifestări biologice de „esenţă patologică”, inflamaţia şi granularea, cicatrizarea reprezintă un proces fiziologic obişnuit în biologia reconstructivă a organismului şi funcţionează ca expresie a două funcţii suprasistemice, adaptarea şi morfogeneza. Cicatricea hipertrofică şi forma ei tumorală, cheloidul, apar consecutiv unui proces de stagnare cronică în stadiul de modelare corespunzător perioadei de imaturitate, fie prin persistenţa sau autoreproducerea continuă a unor cantităţi mari de produşi „imperfecţi” de metaplazie şi/sau structuri extracelulare, fie prin hiperproducţia de citokine şi TNF (Tumor Necrosis Factor) a limfocitelor T (sistemul imunitar), responsabile cu recunoaşterea şi tolerarea noilor structuri. În cazul primului mecanism (imflamaţie de structuri imperfecte), rezultă cicatricea hipertrofică, iar în cazul celui de-al doilea mecanism (hipervigilenţa limfocitară), rezultă cheloidul.