Sun Home
Rezumat

Factors which determine productivity of phytoplankton of the Dniester River.

Lucrarea include rezultatele cercetărilor influenţei factorilor ecologici asupra productivităţii fitoplanctonului din ecosistemele fluviului Nistru şi lacului de acumulare Dubăsari pe parcursul anului 2017. S-a constatat că varietatea condiţiilor ecologice contribuie la dezvoltarea unor comunităţi de alge planctonice cu diferite preferinţe faţă de mediul acvatic şi modificarea complexului dominant în decursul perioadei de vegetaţie. Au fost atestate variaţii sezoniere ale valorilor producţiei primare a fitoplanctonului în limitele 0,42-6,9 gO2/m-2/24 ore în fl. Nistru şi între 0,6-4,87 gO2/m-2/24 ore în lacul Dubăsari. S-a stabilit că prezenţa elementelor nutritive în anumite concentraţii în ecosistemele acvatice influenţează parametrii cantitativi ai fitoplanctonului, starea fiziologică a celulelor algale şi activitatea lor fotosintetică, astfel influenţând direct sau indirect productivitatea acestora

Utilizarea biostimulatorilor in cercetările științifice și în practica agricolă

Factorii de stres abiotic (seceta, salinitatea, temperaturile extreme, iluminarea extensivă) provoacă stresul oxidativ, produc daune similare, induc unele semnale identice sau asemănătoare ale stresului, declanşează în plante căi comune de adaptare la nivel molecular, celular, tisular şi de organism. La fel similare sunt mecanismele de desfăşurare a deteriorărilor, precum şi căile de recuperare a lor. Procesele de semnalizare şi inducere a răspunsului la factorii de stres pot fi artificial activate prin aplicarea exogenă a biostimulatorilor, datorită componentelor comune sau similare cu semnalele interne, care se induc la expunerea reală a plantelor la factorii de stres. Sub influenţa biostimulatorilor reacţiile de adaptare doar se iniţiază, iar desfăşurarea lor se realizează accelerat îndată după acţiunea reală a factorilor de stres. Datorită la aceasta nivelul deteriorărilor provocate de stres diminuează şi se accelerează repararea lor. Efectele biologice ale biostimulatorilor pot fi comparate cu cele ce se manifestă la utilizarea adaptogenilor.Procedurile primare de tratare a seminţelor cu biostimulatori provoacă iniţierea proceselor de adaptare chiar la etapa de germinare, datorită la ce plantele dobândesc capacitatea de a se adapta rapid şi efectiv pe parcursul tuturor perioadelor de ontogeneză îndată după acţiunea reală a factorilor de stres. Fiind aplicaţi în doze optimale, biostimulatorii induc şi amplifică în mod complex compoziţia moleculelor de semnalizare, la momentul potrivit sensibilizează procesele de adaptare. La expunerea reală a plantelor la factorii de stres abiotic are loc amplificarea biosintezei şi/sau transducţiei semnalelor, se urgentează şi se intensifică procesele de adaptare. Efectele benefice ale tratării seminţelor cu biostimulatori sunt determinate şi de accelerarea recuperării deteriorărilor care inevitabil se produc în perioada de iniţiere a proceselor de germinare a seminţelor. Ca urmare, se realizează creşterea uniformă, sporeşte vigoarea plantulelor, se modifică organogeneza şi se optimizează derularea etapelor de ontogeneză a plantelor. Din cele menţionate rezultă că tratarea seminţelor şi a plantelor cu biostimulatori iniţiază o serie de procese care duc la sporirea vigorii şi capacității adaptive ale plantelor, asigură creşterea rezistenţei lor la factorii de stres prin mecanisme de evitare a acţiunii stresului (diminuare a dozei) şi accelerare a proceselor de adaptare. Ca rezultat, nivelul daunelor provocate de stres diminuează, recuperarea daunelor devine mai eficientă, iar energia “alocată” pentru rezistență și adaptare se minimizează. Sporirea capacităţii de adaptare a plantelor după aplicarea biostimulatorilor tinde să se manifeste în dependenţă de natura factorului de stres, este durabilă, dar rareori completă. Eficienţa tratării plantelor cu biostimulatori depinde de genotipul plantei, condiţiile de mediu, nutriția culturilor, măsura în care procesele de adaptare la momentul aplicării lor erau deja desfășurate. În general efectele menţionate asigură optimizarea proceselor fiziologice în plantele cultivate atât în condiţii normale, cât şi în cele de stres, ceia ce duce la sporirea cantităţii şi calităţii producţiei. Deși în ultimii ani utilizarea biostimulatorilor în practica agricolă a sporit, înțelegerea mecanismelor prin care se realizează inducerea rezistenţei sporite a plantelor după aplicarea lor necesită cercetări suplimentare

Corelarea activității antiradicalice a mierii cu conținutul aminoacizilor liberi

Conținutul și compoziția aminoacizilor liberi cu proprietăți antioxidante pot fi indicatori ai capacității antioxidante a mierii. Corelația mai mare dintre activitatea antiradicalică cu conținutul aminoacizilor-antioxidanți, în special al prolinei a fost stabilită la mierea de salcâm și mierea de floarea-soarelui. Această dependență este mai mare față de cea relatată în raport cu conținutul de polifenoli și poate fi condiționată de faptul că aminoacizii cu proprietăți antioxidante interacționează sinergistic cu alte substanțe în captarea și neutralizarea radicalilor liberi, constituind astfel factorii determinatori ai activității antioxidante a produselor în care se conțin. Datele obținute privind conținutul aminoacizilor liberi cu proprietăți antioxidante și activitatea antiradicalică în probele de miere studiate pot sta la baza elaborării produselor sanogene cu conținut predeterminat și acțiune direcționată.

Particularităţile modificării conţinutului aminoacizilor liberi în sânge la şobolanii maturi și senili hrăniți cu diferite raţii în asociere cu efortul fizic

În articol sunt descrise particularităţile modificării conţinutului aminoacizilor liberi în sânge la şobolanii maturi și senili alimentați cu conţinut diferit al componentelor constituente ale raţiei în asociere cu efortul fizic forţat. Impactul efortului fizic dinamic forțat asupra șobolanilor de vârstă matură și senilă se manifestă diferit asupra conținutului aminoacizilor liberi în ser și eritrocite: în eritrocite, structura rației alimentare, vârsta animalului și efortul fizic provoacă scăderea pool-ului și grupelor funcționale ale aminoacizilor; în ser, schimbările corespunzătoare ale acestora depind de vârstă, de structura rației și de efortul fizic dinamic forțat.

Modificări biochimice în organismul uman  sub acțiunea efortului fizic.  

În articol sunt examinate modificările biochimice ce au loc în organism în timpul efortului fizic. Sunt descrise principalele mecanisme de reglare neuro-hormonală a activității musculare, modificările biochimice ce au loc în mușchii scheletici, creier, miocard, ficat, sânge și urină. Astfel, efortul fizic provoacă transformări ale diferitor funcții ale organismului, particularitățile și nivelul cărora depinde de intensitatea și caracterul efortului fizic.

Manifestarea stres-memoriei la plantele de Phaseolus cu diferit potențial de rezistență la secetă

S-a stabilit că plantele de fasolea din speciile Phaseolus lunatus L., soiul Fetanisa, Phaseolus acutifolius Gray, soiul Acutifolius 5 și Phaseolus vulgaris L., soiul Nina, care au suferit o secetă moderată la faza „primei frunze trifoliate” mai ușor suportă stresul repetat la faza „începutul înfloririi – formarea păstăilor” datorită formării stres-memoriei. S-a demonstrat dependența formării memoriei de stres de rezistența constitutivă a genotipului și capacitatea de homeostatare a apei în țesuturi.

The influence of biostimulant Reglalg on plants resistance to abiotic and biotic stress factors

Preparatele obținute prin extragerea substanțelor biologic active din diferite organisme, atunci când sunt aplicate pe plante, influențează creșterea și răspunsul lor la factorii de stres abiotic și biotic. Acțiunea lor este diferită de cea a substanţelor nutritive și a preparatelor pentru protecția plantelor. Pentru a le distinge de alte preparate, a fost propus termenul biostimulator. În acest articol sunt incluse câteva exemple ale efectelor biostimulatorului Reglalg, extras din biomasa algelor din Spirogyra, asupra rezistenței plantelor de grâu și viță de vie la factorii de stres abiotic și biotic

Influenţa microelementelor şi a bacteriilor PGPB asupra productivităţii viţei de vie

Contaminarea mediului ambiant şi dezvoltarea agriculturii ecologice, aplicarea micronutrienţilor, precum şi a produselor bacteriene, atrage în ultimii ani tot mai mare atenţie. În articolul dat sunt prezentate rezultatele cercetărilor rolului complexului de microelemente Microcom-VA, creat în Moldova în special pentru viţa de vie, şi a produselor bacteriene din grupa PGPB (plant growth promoting bacteria) în realizarea potenţialului de productivitate a viţei de vie, cultură importantă pentru Moldova. A fost demonstrat, că aplicarea dozei înjumătăţită a complexului de microelemente cu metaboliţii sau suspensii a bacteriilor Pseudomonas aureofascens şi Azotobacter chroococcum în faze critice de dezvoltare a plantelor a contribuit la sporirea conţinutului de pigmenţi fotosintetici, creşterea şi maturarea lăstarilor, calităţii şi cantităţii recoltei.

Influenţa prolinei exogene asupra unor indicatori de germinare a seminţelor  soia

Au fost obținute date experimentale privind efectul prolinei exogene asupra indicatorilor germinării semințelor (energia de germinare, facultatea germinativă a seminţelor, lungimea radiculelor, masa uscată a seminţelor, cotiledoanelor şi plantulelor) de soia, soiul Amelina în condiţii stresogene (stres hidric, stres salin, stres hilro-salin). Dintre toți factorii de stres, în cea mai mare măsură a redus rata de germinare stresul hidric (componenta osmotică), iar stresul salin – masa plantulelor. Se constată că efectul inhibitor al stresului complex (hilro-salin) este determinat în principal de componenta de stres hidric. Tratamentul exogen al semințelor cu soluţie apoasă de prolină atenuează impactul factorilor de stres asupra germinației semințelor de soia, dar efectul prolinei depinde de specificul factorului stresogen: efectul maxim de diminuare a depresiei germinării semințelor s-a manifestat pe fondal de stres hidric.



Pagina 1 din 3

Ediţia curentă

journal