În ultimele decenii, au luat o amploare deosebită cercetările privind elucidarea mecanismelor genetice legate de relaţiile existente dintre planta-gazdă şi parazit, care ar contribui la facilitarea procesului de ameliorare a formelor rezistente, ce reprezintă la momentul dat una din preocupările de bază a cercetătorilor din domeniul ameliorării florii-soarelui. În cadrul studiului de faţă, s-a demonstrat că determinismul genetic în cadrul genotipurilor de floarea-soarelui rezistente la noile populaţii ale parazitului lupoaia este diferit de cel din cadrul genotipurilor rezistente până la rasa F, inclusiv, unde rezistenţa este controlată de o singură genă dominantă. Astfel, liniile de floareasoarelui care au rezistenţă genetică la aceste populaţii noi ale parazitului nu asigură rezistenţă totală hibrizilor, decât în situaţia în care ambele forme parentale ale acestora sunt rezistente.

O importanţă majoră în procesul de ameliorare are cunoaşterea fazelor de dezvoltare şi analiza transformărilor pe care le suferă plantele pe parcursul fiecărei faze fenologice, determinate de un complex de interacţiuni între factorii genetici şi cei de mediu. Ca rezultat al estimării resurselor genetice din cadrul AMG – Agroselect Comerţ SRL privind precocitatea, prin evaluarea perioadei de creştere şi dezvoltare de la răsărire la maturare s-a stabilit perioada de vegetaţie şi durata medie a principalelor faze fenologice a materialului inclus în studiu. Astfel, s-a constatat că germoplasma conţine genotipuri cu perioada de vegetaţie de la 95 până la 125 zile, liniile şi hibrizii incluşi în studiu fiind clasificaţi în 5 grupe distincte: timpurii (90 linii şi 310 hibrizi), semitimpurii (58 linii şi 140 hibrizi), mijlocii (150 linii şi 590 hibrizi), semitardive (32 linii şi 110 hibrizi) şi tardive (105 linii şi 350 hibrizi).

În articol sunt prezentate rezultatele analizei instrumentale a metaboliţilor secundari şi componentelor terpenice din extractele şi uleiul volatil obţinute din rizomii de Rhodiola rosea L. de origine Carpatină. Rezultatele cromatografiei cu lichide de presiune înaltă (HPLC) au demonstrat că rizomii de R. rosea, colectaţi în munţii Carpaţi (Masivul Ineu, România) se caracterizează printr-un conţinut înalt de metaboliţi secundari şi terpenoide, caracteristice speciei R. rosea L. din diverse locaţii geografice. Rezultatele obţinute confirmă şi completează datele din literatura de specialitate publicate la subiect.

În articol sunt prezentate rezultatele cercetărilor orientate spre elucidarea influenţei stresului hipotermic asupra conţinutului de pigmenţi şi activităţii antioxidante la spirulină. Stresul hipotermic a fost indus în cultura staţionară prin expunerea biomasei de spirulină, aflată la diferite etape ale ciclului vital, la temperatura de 40C pentru o durată de 3 ore. Instalarea stresului a fost confirmată prin valorile crescute ale conţinutului de dialdehidă malonică. Parametrii monitorizaţi au fost următorii: conţinutul de β-caroten şi mixoxantofilă, puterea de reducere a fierului, capacitatea antioxidantă (test ABTS). Frecvenţa colectării probelor a fost de 1 oră din momentul expunerii spirulinei la temperatura de 4oC. Au fost evidenţiate modificări semnificative ale conţinutului de β-caroten şi mixoxantofilă, creşterea puterii de reducere a fierului şi scăderea activităţii antioxidante (test ABTS). Intensitatea şi direcţia modificărilor observate depind atât de vârsta fiziologică a culturii, cât şi de durata stresului hipotermic.

În vederea elucidării potențialului sanogen al propolisului, polenului și mierii ‒ produse apicole cel mai frecvent utilizate în scopuri curative, a fost investigată corelația dintre conținutul total al polifenolilor și activitatea antiradicalică a acestora. S-a stabilit că potențialul antioxidant al apiproduselor studiate în mare parte depinde de conținutul polifenolilor ce determină activitatea antiradicalică a acestora. Datele obținute ne permit să afirmăm despre posibilitatea utilizării direcționate a varietăților de apiproduse descrise în elaborarea de noi remedii sanogene cu conținut și proprietăți predeterminate și acțiune direcționată prin modelarea conținutului și proprietăților componentelor lor active.

În lucrare sunt prezentate datele preliminare privind diversitatea speciilor și biotipurilor hibride poliploide din genul Cobitis din cadrul bazinelor acvatice ale Republicii Moldova. Identificarea speciilor de cobitide în baza caracterelor morfologice deseori este insuficientă, cauza fiind polimorfismul sporit, inclusiv prezența biotipurilor hibride. Formele hibride se reproduc hemiclonal prin ginogeneză, de obicei sunt poliploide și împreună cu speciile parentale pure constituie complexul hibrid C. taenia. Prin urmare acestea pot fi identificate doar în baza unor markeri moleculari.

Lucrarea oferă informaţii noi despre influenţa nanoparticulelor oxizilor metalici ZnO/MgO, Fe3O4, TiO2 asupra unor levuri din genurile Saccharomyces şi Rhodotorula. S-a constatat că compoziţia nanoparticulelor este un factor important în declanşarea răspunsului celulelor levuriene. Din componentele celulare, care reacţioneză la acţiunea nanoparticulelor, sunt proteinele, carbohidraţii, pigmenţii carotenoidici. S-a stabilit o sensibilitate înaltă a tulpinii pigmentate Rhodotorula gracilis CNMN-Y-30 la nanooxizii de metal, ceea ce permite de a propune levura în calitate de test biologic în scopul evaluării riscurilor legate de utilizarea nanotehnologiilor şi a produselor care conţin nanoparticule.

Prezentul studiu se referă la analiza relaţiilor de dependenţă de condiţiile climaterice din Republica Moldova a gradului de atac al florii-soarelui cu diferite populaţii ale parazitului Orobanche cumana Wallr. Folosind instrumentele informatice, au fost modelate hărţi care reflectă repartizarea spaţială a parametrilor analizaţi şi permit vizualizarea zonelor caracterizate prin prezenţa unor populaţii de lupoaie cu virulenţă înaltă. Suprapunerea în regim automatizat a focarelor de răspândire a lupoaiei cu modelarea cartografică a temperaturii maxime şi a umidităţii relative a aerului, scoate în evidenţă specificul manifestării favorabilităţii condiţiilor climatice în dezvoltarea accelerată a acestui parazit. Conform rezultatelor obţinute conchidem că răspândirea infecţiei cu lupoaie preponderent în partea de sud şi centru a Republicii Moldova şi prezenţa sporadică a acesteia în partea de nord, poate fi influenţată (alăturat tehnologiilor intensive de prelucrare a terenurilor şi tipului de hibrizi de floarea-soarelui cultivaţi) inclusiv de condiţiile meteorologice, care fiind reprezentate prin valori mai înalte ale temperaturii şi mai diminuate ale umidităţii în sud şi centru, au contribuit pe parcursul anilor la dezvoltarea parazitului în aceste zone. În baza datelor multianuale şi a tendinţelor urmărite în ultimele perioade, constatăm că în cazul păstrării trendului regional de schimbare a climei, caracterizat prin majorarea regimului termic şi scăderea umidităţii relative, se vor crea condiţii favorabile pentru infectarea cu lupoaie a florii-soarelui în toate zonele de cultivare, inclusiv extinderea zonelor de răspândire spre nord.

Aridizarea în noile condiții climatice necesită luarea în calcul a unor asemenea indici, care ar putea explica adecvat acest proces. Cu atît mai mult, că în condițiile Republicii Moldova pe fondul creșterii temperaturii, se majorează și cantitățile de precipitații atmosferice. Caracterul variabil al acestora din ultima perioadă de timp cu instalarea perioadelor uscate și secetoase alternate cu perioade ploioase declanșatoare de inundații, determină selectarea celor mai optimi indici ecometrici, care ar putea explica corect apariția aridizării pronunțate în ultima perioadă de timp. La părerea noastră, unul dintre acești indici este Indicele Ecometric Lang care poate ilustra atât succesiunea lunilor ploioase cât și a celor aride. Acesta ține cont de raportul precipitații /temperatură, ca expresie a intrărilor şi ieșirilor de apa din sistem, temperatura fiind unul din factorii principali ai evapotranspiratiei. Rezultatele obținute sunt extrem de utile în estimarea actuală a resurselor de apă de suprafață în aspect regional

Este prezentată analiza indicilor ecologici ai avifaunei parcurilor mun. Chişinău sub influenţa vremii anomale din luna aprilie 2017 în comparaţie cu aprilie 2016. Populaţiile locale de păsări se caracterizau atât prin declinul numeric al densităţii şi numărului de specii, cât şi prin modificarea grupelor ecologice după modul de hrană şi de cuibărit. În luna aprilie majoritatea speciilor de păsări sunt preocupate de procesul de reproducere, iar ninsoarea abundentă şi scăderea temperaturii cu cca 15oC a distrus majoritatea cuiburilor cu ponte şi a deteriorat arbori şi arbuşti. În toate ariile cercetate predomină speciile sinantrope, care cuibăresc mai devreme, determină densitatea mare şi diversitate scăzută a avifaunei.