Formarea dirijată a sănătății presupune existența unui etalon, care ar permite identificarea nivelurilor individuale de exteriorizare a acesteia. În literatura contemporană de specialitate un astfel de etalon nu este descris. Unitățile existente de estimare a sănătății: „norma fiziologică”, „norma reacției”, „optimul funcțional”, „corelarea preponderentă a organismului la interacțiunea cu mediul înconjurător”, „viața armonioasă în mediul în modificare continuă” etc., nu reflectă obiectiv starea de sănătate Şi nu permit cuantificarea nivelului individual de exteriorizare a acestea, din ce cauză ele nu pot fiutilizate în sanocreatologie. În premieră este argumentat Şi descris etalonul – „nivelul sanogen de sănătate individuală”, care permite de a estima starea atât a sănătății integrale, cât Şi a componentelor acesteia.

În experimente pe şobolani albi masculi pentru prima dată s-a constatat că consumul de lungă durată a biomasei tulpinii Streptomyces fradiae CNMN-Ac-11, izolată din solurile Moldovei, facilitează procesul de învăţare a deprinderii de evitare activă la animalele tinere şi, în special, contribuie în mod semnificativ la stimularea activităţii reflex-condiţionate la animalele senile, ceea ce oferă anumite posibilităţi de utilizare a metaboliţilor Streptomyces fradiae cu scopul de a menţine procesele cognitive în timpul diminuării funcţiilor.

În articol sunt examinate succint sistemele contemporane de alimentaţie care, de facto, ignoră specificul activităţii operative, perioada de vârstă, nivelul de sănătate şi nu pot asigura sanogenitatea organismului, deoarece ele creează excesul sau insuficienţa componentelor constituente. Din punct de vedere al sanocreatologiei, numai acele sisteme de alimentaţie pot asigura o influenţă dirijată asupra organismului, care se bazează pe principiile de bază ale teoriei de alimentaţie sanocreatologică.

Experimental, prin metoda de electrostimulare a unei structuri profunde a creierului a fost modulată activitatea impulsivă a neuronilor orexinergici ai ariei laterale a hipotalamusului, prin ce s-a reuşit de a modifica comportamentul alimentar şi fondalul emoţional al animalelor de laborator şi de a demonstra rolul reglator al sistemului orexinergic activator în comportamentul alimentar.

În articol sunt prezentate rezultatele aplicării reglatorului natural de creştere Reglalg, diluat în raport diferit cu mediul Murashige–Skoog de cultivare in vitro, asupra acumulării biomasei calusului şi agregatelor celulare de Rhodiola rosea L., precum şi a pigmenţilor fotosintetici. Introducerea Reglalgului în mediul MS a influenţat benefic proliferarea atât a calusului, cât şi a agregatelor celulare de R. rosea, efectul final depinzând de concentraţia preparatului în mediul de cultură. Creşterea biomasei de R. rosea în mediul lichid a fost practic de două ori mai intensivă în comparaţie cu cea pe mediul solid. Acţiunea benefică a introducerii preparatului Reglalg în mediul de cultură se manifestă şi datorită majorării conţinutului pigmenţilor fotosintetici, care, la rândul lui, asigură acumularea metaboliţilor secundari în condiţiile in vitro.

Au fost obţinute date experimentale privind argumentarea concepţiei despre existenţa la plante a stres-memoriei - ca o însuşire de a memoriza mecanismele de răspuns la incidentele induse de un stres precedent şi de a reacţiona mai rapid şi adecvat la stresul repetat în timp. S-a stabilit că, plantele, care au suportat o secetă moderată la etapele iniţiale ale ontogenezei manifestă o toleranţă sporită la apariţia repetată a secetei în perioada critică. S-a confirmat ipoteza despre posibila implicare a componentelor statusului apei în formarea stres-memoriei plantelor la apariţia repetată a condiţiilor de secetă.

Utilizarea metodelor molecular-genetice au permis estimarea expresiei genelor în raport cu vârsta la subiecți umani sănătoși și cu afecțiuni cardiovasculare. Studiul efectuat a pus în evidență expresia diferențiată a genelor, astfel, la grupul de copii expresia genelor este crescută la bolnavi comparativ cu cei sănătoși, în timp ce la grupul de adulți bolnavi conținutul de transcripți al genelor este diminuat comparativ cu adulții sănătoși. La subiecții bolnavi s-a reliefat diminuarea expresiei pentru 61,1% dintre gene la adulții și 33,3% dintre gene la copii. La subiecții sănătoși, s-a relevat creșterea expresiei pentru 94,4% dintre gene la adulții și 5,5% dintre gene la copii. Cunoașterea expresiei genelor în diferite condiții ar permite monitorizarea stării de sănătate, oferind perspective pentru dezvoltarea medicinii personalizate.

S-au constatat frecvența şi gradul de atac al maladiilor foliare la tomate, porumb şi orz. S-au identificat genotipuri cu rezistenţă medie care prezintă interes pentru ameliorare. Prin analize macro- şi microscopice au fost identificate speciile de fungi care provoacă diverse maladii la culturile menţionate (pete pe frunze, putrefacţia rădăcinilor sau boabelor), iar în calitate de patogeni comuni s-au identificat speciile Alternaria alternata și Fusarium oxysporum.

În lucrare sunt prezentate rezultatele studierii moștenirii unui set de caractere ameliorativ prețioase (tip de creștere, forma frunzei și ciorchinei; culoarea, mărimea și forma fructului, grosimea pericarpului, deținerea petei verzi la baza fructului și a stratului despărţitor al penduncului, precum și durata perioadei de vegetație) la hibrizii F1, obținuți în baza formelor de tomate cu expresie fenotipică tipică a acestor caractere, inclusiv și deținătoare de genele calităţii nor și rin. Este demonstrat gradul dominanței și efectul heterozis, frecvenţa tipurilor moștenirii caracterelor plantelor hibride F1 la cultivarea în diferiți ani (2014-2015). Este expusă dependența dominanței caracterelor agronomic valoroase de componentele hibridărilor, indicată posibilitatea reglării dominării caracterelor prin modul corect de selectare a formelor parentale pentru obținerea hibrizilor F1 cu caractere solicitate. Sunt selectate 7 combinații hibride F1, care demonstrează heterozis după 3-5 caractere și care prezintă un interes practic pentru cultivarea în câmp deschis în condițiile Republicii Moldova.

În ecosistemele acvatice naturale din Republica Moldova, în majoritatea cazurilor, concentraţiile poluanţilor sunt subletale. Anume acest mod de influenţă continuă dar de intensitate moderată, care a indus unele modificări structural-funcţionale în ihtiocenozele locale, reprezintă subiectul de bază abordat în această lucrare. S-a constatat că în ecosistemele supuse poluării continue, are loc procesul activ de selecţie stabilizatoare, prin proliferarea celor mai rezistente genotipuri chiar şi în rândul taxonilor recunoscuţi ca bioindicatori ai apei curate, ceea ce pe viitor poate cauza unele rezerve în privinţa utilizării speciilor indicatoare hipersensibile de peşti în monitorizarea stării ecosistemelor acvatice.