În rezultatul screeningului efectuat din 40 tulpini de micromicete din genul Penicillium, după proprietăţile antifungice faţă de 10 fitopatogeni s-a demonstrat, că 22 dintre acestea manifestă activitate antifungică. Un potenţial mai înalt al activităţii antifungice a fost înregistrat la 2 tulpini: Penicillium sp.32 şi Penicillium sp. 62, care manifestă antagonism faţă de 9 din 10 fitopatogeni testaţi. Diametrul zonei de inhibiţie a creşterii fitopatogenilor B. cinerea, Sc. sclerotioru şi Rh. solani de către aceste tulpini, variază între 20-28 mm, iar față de F.oxysporum şi F.solani - 35-38 mm.

La trei modificaţii ale reglatorului natural de creştere (RNC) Reglalg, extrase din alga verde Spirogira sp. primăvara, vara şi toamna (modificaţii marcate respectiv ca R1, R2 şi R3), a fost studiată activitatea antioxidantă şi influenţa asupra proceselor de germinare a seminţelor şi creştere a plantulelor de castravete, precum şi a activităţii antioxidante a extractelor din rădăcini. Conţinutul substanţelor fenolice şi capacitatea antioxidantă totală (CAT) a diferitor modificaţii ale preparatului Reglalg a sporit consecutiv în preparatele obţinute din algele colectate primăvara, vara şi toamna. Tratamentele aplicate prin îmbibarea seminţelor de castravete în soluţiile de R1, R2 şi R3 au manifestat influenţă benefică asupra germinării seminţelor şi creşterii plantulelor de castravete, sporind creşterea atât a rădăcinilor, cât şi părţii aeriene. Din aceasta rezultă că efectele benefice ale modificaţiilor preparatului n-au fost semnificativ influenţate de CAT. Activitatea peroxidazei (PO) asociate prin legături ionice de structurile celulare era cu atât mai înaltă, cu cât activitatea antioxidantă a modificaţiei Reglalgului era mai înaltă. Tratamentele au indus modificări diferite (non corelate cu CAT a preparatului) ale activităţii PO înglobate în pereţii celulari, precum şi a PO hidrofobe, sau catione. Tot odată, tratamentele cu soluţiile preparatului Reglalg n-au influenţat activitatea PO şi ascorbat peroxidazei (APO) din apoplastul rădăcinilor. Aceasta sugerează, că activitatea acestor peroxidaze nu este direct asociată cu procesele de creştere a rădăcinilor.

Lucrarea include date privind particularitățile regionale și importanța faunei de nevertebrate pentru oazele biocenotice din Republica Moldova. Au fost studiate relațiile trofice a nevertebratelor (Collembola, Coleoptera și Aphidoidea) în condițiile landşafturilor antropic modificcate pentru ecologizarea agriculturii și silviculturii. Nevertebratele contribuie la reglarea biocenotică în ecosistemele antropic modificate. Abordările propuse promovează conservarea faunei și a speciilor de nevertebrate benefice pentru sporirea productivității plantelor și obținerea produselor ecologice pure.

În lucrare sunt prezentate date cu privire la particularitățile biomorfologice și compoziția chimică la Perilla frutescens var. purpurascens, specie cultivată pe câmpul experimental al Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei în perioada 2012-2013. În condițiile climatice ale Republicii Moldova plantelе parcurg toate fazele ontogenetice, începând de la semințe până la etapa de vârstă senilă. Patru perioade de vârstă (latentă, pregenerativă, generativă, postgenerativă) cu 9 etape de vârstă (plantulă, juvenilă, imatură, virginală, generativă timpurie, generativă mijlocie, generativă târzie, subsenilă și senilă) au fost evidențiate în ciclul de dezvoltare al plantelor. Analizele fitochimice au evidențiat acidul rozmarinic ca fiind componentul principal în toate probele analizate. Cantitatea maximă de acid rozmarinic (21,69 mg/g s.u. și 20,33 mg/g s.u.) a fost identificată în probele recoltate în iulie și august, respectiv; ambele în extractele etanolice. Perioada de recoltare optimă este luna iulie când conținutul în compuși polifenolici este maxim.

Au fost depistate cele mai eficiente căi, care pot asigura reconstituirea microbiocenozei intestinale şi menţinerea ei la nivel optim. Au fost studiaţi indicii cantitativi ai unor reprezentanţi ai bacteriocenozei intestinale sub acţiunea diverselor raţii alimentare, inclusiv şi cu diferite adaosuri (prebiotice, lactuloza, probiotice în asociere cu lactuloza). În experienţe pe animale model (cobai) au fost stabilite particularităţile acţiunii a astfel de raţii asupra microbiocenozei intestinale. S-a constatat că probioticele în asociere cu lactuloza au manifestat acţiune mai benefică asupra bacteriocenozei intestinale, fapt pozitiv ce a servit ca bază de a le recomanda pentru practică. Toate adaosurile alimentare au exercitat acţiune benefică asupra valorii numerice a microorganismelor studiate. S-a dovedit că reconstituirea microbiocenozei intestinale şi menţinerea ei la nivel optim pentru sănătate poate fi pozitivă numai prin calea de selectare experimentală (utilizarea probioticelor în asociere cu lactuloza).

În lucrare sunt analizate exo- și endotoxinele cu o acțiune mai frecventă asupra organismului uman, dezvăluite mecanismele de detoxificare a organismului, precum și descrise tactica și metodele de detoxificare a organismului prin utilizarea produselor alimentare sanogene și a plantelor medicinale.

Cercetările au fost efectuate în Laboratorul de Teriologie, Herpetologie şi Paleozoologie al Institutului de Zoologie al AŞM. A fost studiată acţiunea factorilor climatici asupra populaţiei speciei Mus spicilegus Peteni pe parcursul anilor 2008 – 2012 primăvara, vara, toamna pe terenuri cultivate şi pârloage din zona Centrală a Republicii Moldova. Abundenţa speciei în anii cu condiţii climatice favorabile a fost mai ridicată, iar în anii 2010 şi 2012 cu condiţii climatice dificile, în perioada de vară este semnificativ mai scăzută faţă de aceeaşi perioadă din ceilalţi ani, variind între 6,4% - 12,9%. Semnificaţia ecologică a speciei a scăzut la 3,69 – 4,2, aceasta devenind o specie accesorie în biotopurile caracteristice. Spre toamnă populaţia şoarecelui de mişună îşi restabileşte efectivul numeric şi abundenţa speciei atinge cca 58,5% cu o semnificaţie ecologică de 23,9. Şoarecele de mişună este o specie caracteristică sau constantă în terenuri cultivate. Vremea instabilă la sfârşitul iernii – începutul primăverii acţionează negativ asupra indivizilor de M. spicilegus, sporind mortalitatea şoarecilor până la 35 – 67%.

A fost evaluat impactul undelor milimetrice de intensitate extra înaltă asupra activității biosintetice a levurii Saccharomyces cerevisiae CNMN-Y-20 în funcție de durata iradierii. S-a relevat că cantitatea maximală de biomasă, proteină, carbohidrați, β-glucani și catalază este acumulată la iradierea culturii cu unde milimetrice cu frecvența f=53,33 GHz timp de 15-20 min. La tulpina de levuri iradiată, s-a stabilit un grad înalt de dependență (coeficienții de determinare variază în limitele R² = 0,633... 0,949), între conținutul componentelor celulare, fapt ce demonstrează că procesele biosintetice sunt influenţate de acelaşi fenomen din fundal, de undele milimetrice. În premieră se propune un procedeu de sporire la levuri a conținutului de β-glucani cu utilizarea în calitate de factor stimulator al undelor milimetrice cu frecvenţă extra înaltă.

În experiențe de vegetație s-a studiat rolul apei și fitohormonilor AIA, CK și GB3, administrați exogen, în păstrarea integrității funcționale a plantelor expuse acțiunii secetei. Particularitățile status-ului apei plantelor au fost determinate în rădăcinile, frunzele și inflorescențele plantelor în condiții optime de umiditate și după 7 zile de stres hidric. S-a demonstrat, că principala cauză a dereglării integrității funcționale a plantelor în condiții de secetă este perturbarea homeostazei apei ca o consecință a gradului diferit de deshidratare a organelor și inhibării transportului apei și fitohormonilor. Administrarea exogenă a fitohormonilor a condiționat ameliorarea status-ului apei organelor plantelor, dar nu a anihilat pe deplin efectul insuficienței de umiditate. În condiții de secetă apei îi revine rolul principal în coordonarea și integrarea funcțiilor.

Various unfavourable environmental conditions lead to an excessive production of reactive oxygen species (ROS), which results in a progressive peroxidation of lipids, oxidative damage of chloroplasts, inhibition of photosynthetic processes, and ultimately limits the agricultural productivity or death of cells. Efficient scavenging of ROS produced during environmental stress caused by droughts requires the action of several enzymic antioxidants present in the tissues. In this paper, we describe the effect of the coordination compound [Co(DH)2(Thio)2]NO3 (coditiaz) on the induction of antioxidant defense in plant leaves in response to drought stress. Maintenance of high antioxidant capacity to scavenge toxic ROS strongly correlates with increased tolerance of plants to dehydration conditions. Considerable effect of coditiaz treatment on plant productivity has been established.