În lucrare a fost identifi cat gradul de extindere şi intensitatea invaziei Varroa jacobsoni în diferite zone (raioane) ale ţării şi, determinat impactul provocat de această specie invazivă de acarieni asupra familiilor de albine Apis mellifera Carpatica. S-a constatat că, invazia acestei specii parazitare este extinsă pretutindeni în Republica Moldova, sută la sută în fiecare stupină şi fiecare familie de albină. Gradul de infestare a familiilor de albine atinge un nivel mijlociu şi constituie, în medie pe stupinele cercetate 25,6 ± 0,8 % (calculat după numărul de acarieni la 100 de celule cu puiet de trântor), variind de la 20,7 ± 2,1 % la 28,0 ± 1,5 %. Gardul de infestare calculat după numărul de acarieni localizaţi pe corpul albinei, la 100 de albine lucrătoare constituie, în medie, 12,3 ± 0,3 %, variind de la 8,9 ± 0,9 % la 14,8 ± 0,4 %. Între gradul de infestare a familiilor de albine cu acarianul Varroa jacobsoni şi cantitatea de miere extrasă din cuib, există o corelaţie negativă şi puternică. Coefi cientul de corelaţie (rxy) a acestor caractere constituie -0,87 ± 0,048 şi -0,92 ± 0,038, având o semnificaţie şi certitudine destul de mare (td = 18,1 – 24,2; P < 0,001). Creşterea gradului de infesatare a coloniei de albine cu 1 % (calculat după numărul de acarieni localizaţi pe corpurile a 100 de albine) provoacă diminuarea cantităţii de miere extrase din colonie cu 1,6 kg. Coefi cientul de regresie (Rxy) a cantităţii de miere extrase din cuib în funcţie de gradul de infestare cu parazitul Varroa a familiei de albine, calculate pe caracterele cercetate, constituie: R4/1 = 0,60 ± 0,028 (tr = 20,9; P < 0,001) şi R4/2 = 1,60 ± 0,066 (tr = 24,2; P < 0,001).

Datele experimentale refl ectate în articol au confi rmat acţiunea sanogenă a compoziţiei microbiene „Bistlac” asupra tubului digestiv al copiilor de vârsta fragedă şi determinat raţionalitatea recomandării ei pentru reconstituirea sau restabilirea microflorei intestinale dereglate în cazul dismicrobismului intestinal.

În lucrare a fost estimat un studiu al parametrilor variabilităţii ritmului cardiac în disfuncţiile cronice ale miocardului la 113 bolnavi examenaţi clinico-paraclinic, care au fost divizaţi în 2 grupe: 1 grup a inclus 61 bolnavi cu insuficienţă cardiacă cronică secundară miocarditelor, al doilea grup a inclus 52 bolnavi cu insufi ciență cardiacă cronică secundară hipertensiunii arteriale. În baza studiului clinic efectuat a fost constatat, că în insuficienţa cardiacă cronică se dezvoltă procese de hipoxie şi ischemie a miocardului,care declanşează modificări esenţiale ale parametrilor variabilităţii ritmului cardiac. Modificările electrocardiografice caracteristice în disfuncţiile cronice ale miocardului la copii au notat determinarea dereglărilor de ritm cardiac şi conducere, precum şi modificări ale intervalului Q-T, dar unul din semnele specifice electrocardiografice pentru bolnavii cu hipertensiune arterială este determinarea hipertrofiei miocardului ventriculului stâng. Modificările funcţionale electrocardiografice apar în urma dereglării sistemelor de reglare în electrofiziologia cordului care se produc în insuficienţa cardiacă cronică şi necesită jugulare prin administrarea unui tratament patogenetic efectiv în evoluţia disfuncţiilor cronice ale miocardului.

Cercetările actuale vizează utilizarea cianobacteriei Nostoc linckia în calitate de materie primă pentru producerea de antioxidanţi. Determinarea capacităţii antiradicalice a extractelor din biomasa de Nostoc linckia s-a efectuat cu utilizarea radicalului DPPH∙ şi radicalului cation ABTS∙ . Rezultatele testelor DPPH şi ABTS pentru extractele hidrice corelează cu fazele de creştere a culturii staţionare de Nostoc linckia şi sunt reprezentative în studiul activităţii antioxidante pe parcursul ciclului vital.

A fost determinată existența unei corelări foarte puternice R2=0,9 dintre conținutul de carotenoizi și valorile testului ABTS în extractele etanolice, obținute în baza biomasei de Haematococcus pluvialis, colectată în faza celulelor verzi mobile și ciști roșii. Acest tip de corelare este caracteristic carotenului din complexul antioxidant extras din biomasa algală verde și astaxantinei, obținută din ciștii roșii. Dependența dată se respectă și în cazul modulării activității biosintetice la Haematococcus prin aplicarea compușilor coordinativi ai cobaltului cu bazele Schiff.

Bobul (Vicia faba L.) este una dintre cele mai vechi culturi din lume. Cu toate că în Rusia se cultivă din secolul al VI-lea, în prezent există doar 5 soiuri pentru boabe. Primul pas în elaborarea unui program de cercetare pe această specie, în Institutul de Selecţie şi Seminologie ale Culturilor Leguminoase din Federaţia Rusă a fost realizat diagnosticul bolilor ce atacă bobul. În zonele centrale ale Rusiei, Vicia faba L. se infectează cu Uromyces fabae (Grev.) de Bary ex Fuckel, Ascochyta fabae SPEG. şi Broad bean mottle virus. Între gradul de îmbolnăvire al plantelor şi gradul de germinare al seminţelor a fost stabilită corelaţie negativă semnifi cativă (r=-0,49; tr=3,50 > T05=2,01). Studiile preliminare ale efectului imunomodulator indus de glicozidele steroidice denotă că acesta depinde de soi. Glicozidul steroidal Ecostim (c=0,-005%) stimulează germinaţia, creşterea rădăciniţelor embrionare şi tulpinilor la soiul Russkie chiornie.