În articol sunt prezentate datele unui studiu vast şi multidimensional ce a inclus estimarea complexă a particularităţilor simptomatologiei clinice, ale indicatorilor homeostazei, ale parametrilor hemodinamici esenţiali în evoluţia disfuncţiilor cronice ale miocardului la copii şi adolescenţi. A fost constatat, că în insufi cienţa cardiacă cronică se produc modifi - cări de ordin clinic traduse prin dispnee, fatigabilitate, palpitaţii cardiace, hepatomegalie, splenomegalie, edeme periferice, precum şi ale indicilor hemodinamici obiectivizate în cadrul examenului ecocardiografi c cu aprecierea reducerii funcţiei globale ale inimii, dilatării compartimentelor cordului, care au un rol important în declanşarea proceselor de remodelare patologică ale miocardului, toate aceste procese în consecinţă pot infl uenţa semnifi cativ prognosticul vieţii bolnavilor. În acest sens este importantă stabilirea diagnosticului precoce şi iniţierea unui tratament patogenetic de suport al insufi cienţei cardiace cronice cu remedii cu acţiune patogenetică gen inhibitori ale enzimei de conversie, inhibitori de aldosteronă în funcţie de indicaţiile clinice şi de clasa funcţională de insufi cienţă cardiacă cu scop de prevenire a remodelării miocardului şi de ameliorare a rezervelor organismului în creştere.

The Bâc River is an affl uent of the Nistru River, starting its course in Codrii and fl owing through the central part of Moldova. The fact that the Bâc River crosses Chişinau contributes to a high level pollution of its waters. The residual waters released from the treatment plant fl ow into the river and account for an evident modifi cation of the river’s algal fl ora. During the research conducted in the years 2009-2010 within this segment of the Bâc River, about 156 species and intraspecifi c diferecences of algae belonging to fi ve phyla, i. e. Chlorophyta (66 species), acillariophyta (39), Cyanophyta – (38), Euglenophyta (10), and Xanthophyta (3) have been found. One hundred and three species were detected in 2009, while the species diversity mounted up to one hundred and twenty one in 2010

Speciile genului Hypericum L. din fl ora spontană a Republicii Moldova se deosebesc prin conţinutul şi componenţa uleiului esenţial obţinut prin hidrodistilare în aparate Ginsberg din partea aeriană a plantei (Hyperici herba). H. perforatum conţine în herba 0.26% (s.u.) ulei esenţial, H. elegans – 0.15% (s.u.), H. hirsutum – 0.094% (s.u.) şi H. tetrapterum - 0.13% (s.u.). Analiza GC-MS a uleiului esenţial a demonstrat deosebiri substanţiale atât cantitative cât şi calitative. Numărul componenţilor identifi caţi în uleiul esenţial al diferitor specii de Hypericum este diferit. În uleiul esenţial separat din H. perforatum L. s-au identifi caţi 33 componenţi, β-cariofi len şi cariofi len oxid în concentraţii de peste 12% fi ind componenţii majori, urmaţi de α-pinen (8.574%), β-cadinen (4.155%) şi β-pinen (3.216). La H. elegans în uleiul esenţial au fost identifi caţi 18 componenţi, ggurjunen, aromadendren şi undecan fi ind componenţii majori în concentraţii de 14.532, 13.990 şi 10.262 %, respectiv. La specia H. tetrapterum s-au identifi cat în uleiul esenţial 21 componenţi, iar componenţii majori sunt copaen (9.271%), α-longipinen (8.489%) urmaţi de cadinen (6.423%). În uleiul esenţial al speciei H. hirsutum au fost identifi caţi numai 9 componenţi, concentraţii mai ridicate fi ind atestate la cariofi len oxid (10.435%), phytol (6.056%), α-cariofi len (5.086) şi undecan (4.279).

În ultimii 5-10 ani, liniile dublu haploide (DH) sunt intens utilizate în ameliorarea porumbului (Zea mays L.). Aceasta a devenit posibil datorită progresului substanţial al tehnologiei inducerii haploizilor materni in vivo. În această lucrare este descrisă efi cienţa noilor linii inductoare LHI, ce derivă din plantele F6 ca rezultat al încrucişării liniilor ZMS, Stock 6 şi MHI. Liniile LHI demonstrează rată de inducere a haploizilor medie, de 10-15%, posedă gene marcher antocian dominante, ce permit identifi carea haploizilor la diferite faze de dezvoltare: boabe uscate (R1-nj), plantule şi plante mature (B1, Pl1) din diferite tipuri de material.

În cadrul studiului s-a evaluat, utilizând metoda fuzzy, acurateţea tematică a hărţii FAO „Acoperirea/utilizarea teritoriului Republicii Moldova”. Evaluarea acurateţei fuzzy s-a făcut în baza a 5007 poligoane de control, selectate de probe distribuite în mod aleatoriu stratifi cat, care au fost verifi cate cu datele de referinţă (reprezentate, în principal, de imagini ortofoto cu rezoluţia de 20-40 cm). Chiar dacă harta a înregistrat o acurateţe nesatisfăcătoare conform metodei convenţionale de evaluare, această hartă este, totuşi, acceptabilă din punct de vedere a acurateţei fuzzy. Conform acurateţei fuzzy, 70,5% din tipurile de acoperire/utilizare a terenului au o clasifi care bună ori excelentă, iar alte 16,1% dispun de o clasifi care rezonabilă. În cadrul articolului se discută despre frecvenţa şi gravitatea erorilor privind cartarea tipurilor de acoperire/utilizare a terenului ţării la nivelul detaliat de clasifi care a hărţii.

În lucrare sunt prezentate rezultatele elaborării şi aplicării principiilor genetice de apreciere a alimentării subterane a rîurilor în diferite sisteme peisagistice din Republica Moldova. În baza datelor observaţiilor a fost determinată ponderea alimentării subterane utilizînd valoarea debitelor minime din perioada etiajului de vară şi iarnă. Analiza statistică a informaţiei obţinute a permis de a calcula valorile medii multianuale ale scurgerii subterane şi ale celei de suprafaţă anuale a rîurilor. Generalizarea temporospaţială a acestor date demonstrează că, dintre factorii intrazonali ai landşaftului, gradul de împădurire a bazinelor hidrografi ce, în condiţiile modifi cării de la 5 pînă la 40%, majorează ponderea scurgerii subterane pînă la 4-25%. Evaluarea rolului factorilor azonali, exprimaţi prin suprafaţa bazinului din amonte, lipsit de scurgerea subterană, a fost realizată în baza analizei şi determinării legităţilor dinamicii orizonturilor apelor subterane. În fi nal se propune metoda de apreciere a valorii de infi ltrare a apelor de suprafaţă a bazinelor hidrografi ce care dispun de informaţie insufi cientă privitor la scurgerea subterană.

În articol sunt sistematizate datele contemporane din literatură ce exprimă schimbările stării funcţionale ale sistemului somatosensor trigeminal şi funcţiei de masticaţie la persoanele cu adenţie parţială. Se discută interacţiunea actului de masticaţie cu starea funcţională a diverselor sisteme ale creierului în procesul de realizare a activităţii cognitive (memoria, atenţia) şi activităţii psihoemoţionale (anxietatea, depresia). Autorii înaintează ipoteza, conform căreia gradul de expresivitate a dereglărilor cognitive la persoanele cu adenţie parţială depinde de numărul de dinţi care lipsesc şi efi cacitatea masticaţiei, care sunt în interconexiune cu dereglările stării funcţionale ale sistemului somatosensor trigeminal şi cu interrelaţiile cu alte siteme ale creierului.

Estimarea condiţiilor de iernare în formarea productivităţii viţei de vie este destul de importantă, deoarece în contextul schimbării climei actuale are loc şi modifi carea parametrilor climatici ce caracterizează perioada rece a anului. Astfel, în baza studiului de caz, este evaluată variabilitatea spaţio-temporală a iernării viţei de vie în iernile reci. S-a constatat, că condiţiile agrometeorologice nefavorabile din iarna anului 2011-2012 au condiţionat vătămarea a peste 70% din suprafeţele ocupate atît cu soiurile de vin cît şi cele de masă. Rezultatele obţinute vor servi drept reper în estimările cu caracter de pronostic privind recolta viţei de vie în viitorii ani apropiaţi, ţinînd cont de schimbările actuale ale climei regionale.

Stresul hidric are o infl uenţă pronunţată asupra metabolismului compuşilor fosforici în ţesuturile frunzelor, inducând reducerea conţinutului acestora, în deosebi al glucidelor eterice în timpul fenofazei de înfl orire, al fosfolipidelor, glucidelor eterice şi acizilor nucleici în timpul fenofazei de creştere a boabelor, al tuturor compuşilor organici în timpul fenofazei de maturare a strugurilor şi majorarea pronunţată acelui anorganic. La plantele care au suportat stres hidric în timpul vegetaţiei se observă majorarea conţinutului de compuşi fosforici în liberul corzilor de rod în perioada de iernare. Stresul hipotermic a indus majorarea conţinutului de fosfor anorganic, macroergic, al fosfolipidelor, glucidelor eterice, acizilor nucleici, reducerea celui acido-solubil şi nucleotidelor la plantele soiului Traminer cu rezistenţă mai mică la secetă şi ger. Schimbări analogice, dar cu valori mai reduse s-au produs şi la plantele soiului Pinot noir cu rezistenţă mai înaltă la ger.